Aproape toţi am auzit de Triunghiul Bermudelor, zona dintre Florida, Puerto Rico şi Bermuda, locul în care (sic) dispar misterios avioane şi vapoare. Dacă aici cazurile sunt discutabile, acest lucru nu se întâmplă şi în cazul „Triunghiul Bermudelor din Alaska” sau „Triunghiul Alaskăi”. Orice nume ar avea, este mult mai letal şi mai misterios ca vărul său de la tropice.
Graniţele Triunghiului se întind de la Barrow, pe coasta nordică a peninsulei la Anchorage, şi Juneau, aflate în lungul coastei sudice, scrie Curiosity.
Zona include arii vaste de teren neexplorat cu păduri dese, vârfuri muntoase, tundră, toate formând o regiune neprielnică pentru viaţa umană. Sute de misiuni de căutare şi salvare au loc în fiecare an, iar rare sunt situaţiile în care autorităţile găsesc orice urmă de om pierdut, viu sau mort.
Triunghiul Alaskăi a ajuns în atenţia mediei atunci când avionul liderului Casei Reprezentativilor ai Statelor Unite, Hale Boggs, a dispărut undeva între Anchorage şi Juneau, în anul 1972. Dispariţia a declanşat una dintre cele mai mari operaţiuni de căutare din istoria SUA, implicând 40 de avioane militare, 50 de avioane civile şi 39 de zile de căutări a unei zone cu aria de 83.000 de kilometri pătraţi. Căutarea nu a avut niciun rezultat: nu s-a găsit epavă, rămăşiţe umane sau orice alt fel de urme care ar fi lăsat o prăbuşire.
După incident, Congresul a promulgat o lege care făcea obligatorie instalarea unor transmiţătoare pentru localizare pe toate avioanele civile.
Au existat prea multe cazuri ca să nu se pună întrebări
Acesta nu a fost nici pe departe singurul caz de avion pierdut. În 1950, un avion militar cu 44 de persoane la bord a dispărut fără nicio urmă, iar un Cessna 340 cu patru pasageri a dispărut în 1990. Dispariţiile fără urme sunt bizar de tipice în această regiune. Din 1988, mai mult de 16.000 de persoane au dispărut în Triunghiul Alaskăi. Astfel, în Alaska dispar anual patru persoane la 1.000, dublu faţă de media în SUA.
Numerele sunt prea mari pentru a pune totul pe seama cauzelor naturale, cel puţin nu unele tipice. Un motiv pentru dispariţia avioanelor poate fi relieful. În 1947, spre exemplu, un avion al British South American Airways a dispărut pe ruta Buenos Aires, Argentina – Santiago, Chile, iar soarta sa a rămas necunoscută timp de 50 de ani, până când doi alpinişti argentinieni au găsit epava avionului în timp ce urcau Muntele Tupungato în 1998. Cei care au investigat au ajuns la concluzia că avionul s-a ciocnit de un gheţar vertical, care a dus la o avalanşă care l-a îngropat în câteva minute.
Totuşi, pare improbabil ca avalanşe similare să se fi produs în cazul fiecărui avion care a dispărut în Alaska. Mai mult, cum rămâne cu turiştii, alpiniştii şi locuitorii din Alaska ce nu zburau? Întrebarea rămâne parţial fără răspuns. O explicaţie ar fi că gheţarii din Alaska au înghiţit avioanele şi oamenii. Deşi par din gheaţă solidă, aceştia pot avea caverne cu un volum echivalent chiar şi cu o clădire de birouri. Alături de ninsorile specifice climatului nordic, este uşor de gândit că în Triunghiul Alaskăi oamenii dispar „de parcă i-a înghiţit pământul”.
Conform legendelor, de vină este Kushtaka, o creatură malefică
De asemenea, şi folclorul regiunii a înregistrat ciudăţenia locului. În cartea ”In Search of the Kushtaka, Alaska’s Other Bigfoot. The Land Otter Man of the Tlingit Indians”, autorul Dennis Waller a explorat istoria creaturilor mitice care îşi schimbă forma, găsite în poveşti ale băştinaşilor din triburile Tlingit şi Tsimshian. Creatura ”Kushtaka”, ce se traduce aproximativ ca „omul vidră-de-uscat”, apare călătorilor într-o formă irezistibilă (precum un copil vulnerabil sau o rudă) pentru a atrage victimele lângă un râu din apropiere, unde îi măcelăreşte şi îi transformă în alţi Kushtaka.
