Labirintul ascuns de tuneluri subterane din Capitală stârneşte multe curiozităţi. Drumurile subterane leagă, din mărturiile celor care le-au văzut sau au lucrat la ele, palate interbelice de malul Dâmboviţei, dar şi construcţiile comuniste între ele. Cu toate că unele dintre acestea continuă să fie simple legende urbane, numeroşi martori au vorbit de-a lungul timpului despre zeci de kilometri de tuneluri ascunse.
În grădina Cişmigiu există, spre exemplu, un loc numit La Cetate, unde se află ruinele unei mănăstiri ridicate de Iogofatul Văcărescu în 1756. Din incinta sa pornea cândva un tunel secret care lega Palatul Creţulescu de malul Dâmboviţei.
Sub Palatul Golescu din apropierea stadionului Giuleşti se află un alt tunel subteran care ajunge pe malurile Dâmboviţei. Acesta ar fi fost folosit de Tudor Vladimirescu, relevă o serie de relatări de la 1826. Tunelurile late de trei metri şi înalte de doi erau folosite de haiducii care le dădeau bătăi de cap boierilor. ”La acea vreme haiduceau în zonă vestiţii Tunsu şi Grozea. Timp de mulţi ani, ei au băgat spaima în boierii din Bucureşti, în special în cei care aveau casele în zona actualei Şosele Panduri”, a precizat muzeograful Dan Fălcan.
Se pare, însă, că cele mai multe tuneluri ascunse au fost construite de Nicolae Ceauşeşcu. Liderul comunist ar fi construit, în subteranele fostului Comitet Central, actualul Minister de Interne, un tunel nu prea lung care ducea la o cazarmă, spun militarii care au văzut aceste catacombe la Revoluţie.
Cazarma subterană ar avea opt camere din care pornesc alte culoare. Unul dintre acestea duce la un buncăr situat la şapte metri adâncime. Se trece apoi de o uşă blindată şi se ajunge la un apartament spaţios. Militarii au găsit chiar şi o toaletă care se scurgea într-un râu subteran situat la circa 12 metri sub platforma din Piaţa Revoluţiei, spune Fălcan. Mai mult, ei ar fi găsit chiar şi un sistem de inundare a tunerilor pe care fugarii le-ar fi putut folosi pentru a inunda porţiuni ale labirintului în urma lor. Aceste tuneri ar avea acces la canalizarea oraşului, dar şi la Palatul Regal, Biserica Kretzulescu şi Magazinul Muzica.
”“În urma unor cercetări ulterioare a reieşit că ramificaţiile subterane au corespondenţă cu circa 80 de obiective din Bucureşti, cum ar fi clădirea ASE, Casa Enescu, Opera Română şi altele. Subliniez, relatările sunt ale unor ofiţeri din cadrul Armatei. Lucru foarte interesant, nimeni nu neagă existenţa acestor căi de navigaţie secrete, dar, când am încercat să le explorăm, nu ni s-a permis”, a mai spus Fălcan.
Colonelul Nicolae Kovacs, cel care a avut comanda celor 12.000 de militari rezervişti care au lucrat la ridicarea Casei Poporului, a dezvăluit că sub Palatul Parlamentului s-ar afla, în subteran, şapte etaje, ultimul fiind ocupat de buncărul antiatomic al lui Ceauşescu. Kovacs, ofiţer specializat în construcţii subterane a lucrat la toate pasajele secrete cerute de fostul lider comunist.
”Este vorba de aproximativ 20 de kilometri de tuneluri realizate în aşa fel încât să se poată circula prin ele cu maşini cu motor electric. Tunelurile principale leagă Palatul Cotroceni de Academia Militară, pe aceasta de Casa Poporului, iar de aici pleacă două tuneluri mari: unul spre fostul Comitet Central şi unul spre actualul Minister al Apărării. Cele dinspre Piaţa Revoluţiei sunt întrerupte din loc în loc de uşi de şapte tone greutate fiecare, pentru a închide etanş zona în caz de necesitate. Au fost înglobate în acest sistem şi catacombele mai vechi, realizate în perioada interbelică, cum e cea din zona Cotroceni, a lui Carol al II-lea. Sunt şi multe tuneluri secundare, cum e cel dintre Casa Poporului şi staţia de metrou Izvor, care probabil că vor fi folosite, la un moment dat, pentru utilităţi publice”, a spus fostul general. (sursa Adevarul)