Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, a analizat tranziția elevilor de la gimnaziu spre învățământul liceal sau profesional și a prezentat rolul și valoarea fundamentală pentru tineri a momentelor de tranziție de la o etapă educațională la alta, de la un ciclu la altul, susținând necesitatea și logica unor praguri, a unor analize și intersecții în care se conturează opțiuni și decizii de evoluție.
„Atenția și obiectul reflecției mele se referă, în primul rând, la educația gimnazială și trecerea către liceu sau școala profesională, moment în care elevul resimte presiunea alegerilor, neliniștea, preocuparea pentru găsirea celei mai bune variante educaționale. Schimbarea statutului nu implică doar noi oportunități, care survin odată cu aceasta, ci reprezintă și o responsabilitate. Diferențele sociale, mediul rural în comparație cu mediul urban, nivele diferite de formare educațională de la clasă la clasă, de la o școala la alta, opțiunile familiei, toate acestea complică trecerea și alegerea traseului, astfel încât regăsim pe termen mediu și lung efecte, consecințe care nu sunt favorabile nici evoluției individuale, nici ca simptom social, la nivel de calitate și eficiență ale sistemului educațional românesc.
Deși nu există o relație de cauzalitate directă de tip cauză-efect, putem afirma faptul că o încadrare pe un traseu care nu corespunde potențialului și aspirațiilor pe care tânărul le are poate să antreneze efecte nedorite: performanțe modeste, abandonul școlar, influența nefastă a unui anturaj nepotrivit, alegerea unor false modele, practici incorecte, eșec școlar pe traseu sau la examenele de final.”
Deputatul PSD de Iași, Camelia Gavrilă precizează că pentru a combate toate aceste riscuri și fenomene negative este necesară o înțelegere a cauzelor de ordin social și de ordin psihologic care influențează trecerea elevului de la un ciclu educațional la altul, dar și adoptarea unor măsuri de remediere:
- Rolul și importanța testelor și a examenelor naționale
Dacă ne dorim performanță și calitate trebuie să lăsăm libertatea liceelor de a avea și propriile modalități de admitere, pe lângă evaluările și ierarhizările naționale. Sistemul educațional trebuie să ofere trasee adecvate pentru toate tipurile de absolvenți de gimnaziu. În anul 2017, 76,9% dintre candidați au promovat examenul cu nota 5, rezultatul fiind cu aproximativ două procente mai mare decât anul trecut, când rata de promovabilitate a fost de 75%. Întrebarea care persista este dacă diferență de 23,1%, în jur de 32.460 elevi, s-au înscris la un liceu și au reușit să facă față provocărilor noului mediu educațional.
- Motivația și implicarea elevului pentru a face performanță
Învățământul modern ne obligă să avem o atitudine responsabilă față de nevoile elevului. Stilurile diferite de învățare, încurajarea elevilor de a aplica teoria în contexte practice, lecțiile interactive reprezintă elemente importante care pot motiva un elev spre performanță. Mulți dintre aceștia nu doresc să continue formarea educațională, pentru că nu cunosc importanța, frumusețea sau oportunitățile oferite de educație în anii de liceu. Alarmant este faptul că de la an la an regăsim un număr tot mai mic de elevi pasionați, bine pregătiți, dornici să se implice activ în studiu, în experiențe de învățare specifice ciclului liceal.
- 3. Modele din familie, rolul părinților
Cauzele eșecului în anii liceu se datorează și modelului oferit de familie. Mediul familial afectează într-un procent ridicat performanța și tranziția elevului către liceu, prin nivelul propriu de educație, venituri familiale, ocupație, nivel cultural, presiunile familiale, structura familiei, mediul de rezidență sau religia. Voi insista asupra unei situații grave, care trebuie să ne dea de gândit. Datele statistice arată faptul că există încă o exploatare prin muncă a tinerilor, a elevilor, în context familial, mai ales în mediul rural.
- Orientarea în carieră și consiliere
Orientarea elevilor către o rută adecvată profilului lor psihologic și vocațional este esențială în clasa a VIII-a în vederea maximizării potențialului. Exprimarea unei opțiuni realiste pentru elev se face și cu ajutorul consilierilor școlari și al cabinetelor școlare de asistență psihopedagogică.
- Situația socio-economică
Trebuie să recunoaștem că egalitatea de șanse încă este un deziderat. Realitatea socială prezintă două lumi: cea a mediului urban, unde elevul are acces la școli mai eficiente și moderne, reușind apoi să se integreze în mediul liceal, iar tranziția nu este la fel de dificilă; se adaugă și o lume a mediului rural, cu alte condiții și provocări, astfel elevul cunoaște o ,,a doua casă” venind într-un oraș nou, într-un alt context social, cu dificultăți, dileme, dar și cu oportunități. Din nefericire, în multe cazuri factorul financiar va orienta mereu balanța pe drumul reușitei, al adaptării și integrării tinerilor.
- Stereotipuri și premise greșite
Fiecare specializare, fie că este vorba de liceu sau școala profesională, de matematică-informatică sau de filologie, de economie sau tehnologie, poate duce spre o carieră de succes, cu o singură condiție: opțiunea elevului să fie exprimată în deplină cunoștință de cauză, pe baza competențelor personale, după o analiză atentă și o discuție argumentată în familie, la școală, cu dirigintele și consilierul școlar. Profilul și specializările trebuie să coincidă cu profilul vocațional al elevului, cu aptitudinile și competențele acestuia. Neconcordanța, clivajul înseamnă imposibilitatea elevului de a avea rezultatele așteptate și, în cele din urmă, poate conduce la eșec și la o integrare dificilă în domeniu, în anii de școală sau mai târziu pe piața muncii.
Prin măsurile adoptate, programul actual de guvernare a încurajat mereu echilibrul și atenția față de aceste elemente pentru o mai bună inserție a elevilor în noul ciclu educațional. Liceul, școala profesională, mai ales în sistem dual, reprezintă noi etape de formare cu valențe deosebite pentru viața adolescentină, iar efectele acestor trasee de studiu și formare trebuie să fie concretizate într-un proces educațional de succes. Regăsim programe de tip Euro 200 ce vin în sprijinul elevilor care doresc să își achiziționeze un calculator, Bani de liceu, prin care se acordă un sprijin financiar pentru elevii din licee, bursa profesională, burse sociale, de studiu sau performanță, programe sociale și educaționale sub genericul Școală după școală, proiecte educaționale și europene, complementare școlii obligatorii, programe și măsuri cu impact social și educațional care trebuie să fie completate și susținute mai bine financiar, a subliniat deputatul PSD Camelia Gavrilă.
În concluzie, pornind de la analiza și constatările anterioare, ne exprimăm opțiunea pentru introducerea unui prag obligatoriu al mediei pentru admiterea la liceu, pentru reconfigurarea unui sistem de admitere în etapele postgimnaziale, revin la importanța de a dezvolta un învățământ profesional de calitate, modern și eficient, cât și la demersurile de conștientizare a unor posibili factori care ar putea să influențeze negativ traseul educațional al unui elev. Sunt necesare și eficiente campaniilor educaționale, consilierea competentă, programele de susținere socială/financiară, în spiritul egalității de șanse și al incluziunii sociale, programe care să stimuleze elevul către un parcurs școlar eficient, spre performanță, susținând dezvoltarea personală a tinerilor și pregătirea lor profesională de calitate.
Mai multe informații găsiți pe site-ul www.cameliagavrila.com.
