Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, atrage atenția asupra necesității și semnificațiilor majore ale studiului limbilor străine în cadrul învățământului preuniversitar, acesta fiind unul dintre atuurile incontestabile ce determină o integrare în societăți multiculturale, o inserție rapidă a tinerilor pe piața muncii, la un nivel superior de salarizare. De asemenea există îngrijorarea cu privire la demersul actual și de reformare a planurilor-cadru pentru liceu, care vizează, în unele variante, diminuarea numărului de ore alocate săptămânal limbii moderne 2 (L2), propunere ce ignoră contextul european actual și poate reduce șansele tinerilor de inserție pe piața muncii, de integrare în contexte culturale complexe.
„Limba străină nu este doar un simplu instrument de comunicare, ci înseamnă și cultură, cunoașterea unei alte civilizații, acces la literatură și informație, ceea ce oferă tinerilor un termen de comparație și posibilitatea de a-și perfecționa multiple competențe. Mai mult decât atât, cunoașterea limbilor străine reprezintă, în mod cert, un avantaj în competiția pentru un loc de muncă. În acest context, doresc să subliniez importanța studiului limbilor străine în școală, atunci când tinerii pot acumula cunoștințe cu ușurință, în mod gradat, dar și gratuit, întrucât învățarea temeinică a unei limbi străine necesită timp și lectură, profesori buni, exerciții practice.”
Deputatul PSD de Iași, Camelia Gavrilă atrage atenția ca politicile europene privind predarea și învățarea limbilor moderne sunt ferme, iar România trebuie să se alinieze acestora, în sensul în care Comisia Europeană promovează învățarea limbilor străine și diversitatea lingvistică în întreaga Europă în vederea îmbunătățirii competențelor lingvistice de bază. Comisia colaborează cu guvernele naționale pentru a realiza un obiectiv ambițios: cetățenii să poată comunica în alte două limbi, pe lângă limba lor maternă. Acest obiectiv a fost convenit încă din 2002 de șefii de stat și de guvern din UE.
Totodată, se precizează faptul că la nivelul Uniunii, Comisia Europeană colaborează cu statele membre pentru a consolida competențe-cheie, adică acele cunoștințe, aptitudini și comportamente care îi vor ajuta pe cursanți să se dezvolte pe plan personal și, mai târziu, să își găsească un loc de muncă și să participe la viața societății. Printre aceste competențe-cheie se numără competențele „clasice” – comunicarea în limba maternă, cunoașterea de limbi străine, competențe informatice, de citire și înțelegere, cunoștințe de matematică și științe de bază, precum și competențe „orizontale”, cum ar fi capacitatea de a învăța, responsabilitatea socială și civică, spirit întreprinzător și capacitate de inițiativă, deschiderea culturală, creativitate și gândire critică.
Din punct de vedere social, cultural și mai ales economic, România de astăzi se dezvoltă într-un context multilingvistic, într-o Europă ce recunoaște și pune în valoare cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii, printre care și limba română. România nu poate și nu trebuie să se izoleze în spațiul ei de cultură și civilizație, cu argumentul apărării integrității naționale, ignorând beneficiile ce decurg din cunoașterea limbilor de circulație internațională, din comunicare cu ceilalți, din schimbul de idei, din accesul la cărți, lectură, cunoaștere, valori, fie că vorbim de tânăra generație sau de generația adultă. În statisticile europene România se situează pe locul patru, cu o pondere de 95,2% din numărul de elevi ai ciclului secundar care învață cel puțin două limbi străine, engleza fiind cea mai studiată limbă străină de 82,7% dintre elevii din învățământul primar, urmată de franceză (15,2%).
Progresele care s-au înregistrat în țara noastră în domeniul limbilor străine, prin organizarea claselor intensive, prin semnarea unor acorduri interguvernamentale pentru crearea claselor bilingve în limbile engleză, franceză, italiană, spaniolă sau germană nu trebuie anulate prin reducerea numărului de ore alocate în școală studiului limbilor străine. Locul privilegiat pe care îl ocupă România în cele mai recente statistici trebuie păstrat, dat fiind și talentul nativ pe care îl avem în privința pronunției și a facilității de învățarea a limbilor străine. În anul celebrării Centenarului Marii Uniri, în care România este recunoscută ca stat întreg unitar, trebuie să înțelegem că vom reuși să ne păstrăm și să promovăm identitatea națională din perspectivă culturală, istorică, artistică, numai dacă tinerii noștri vor avea capacitatea de a comunica fluent, cu ușurință, de a înțelege pe deplin conceptele de globalizare, multilingvism sau multiculturalitate, valori la care aderă consecvent țara noastră, a declarat deputatul ieșean, prof. dr. Camelia Gavrilă.
In concluzie, educația este unul dintre factorii care vor determina tot mai mult viitorul societăților și al economiilor, un summit pe tema educației este planificat la nivel european pentru anul 2018, iar temele asociate comunicării, deschiderilor culturale, lingvistice, cognitive ale tinerilor, oportunitatea liberei circulații a tinerilor pentru studiu, muncă sau cunoaștere, formare profesională a adulților etc. sunt relevante pentru orice dezbatere sau conferință în domeniu.
Mai multe informații regăsiți pe site-ul www.cameliagavrila.com.
