Liga Studenților (LS IAȘI) se opune eliminării unei probe de la examenul de Bacalaureat propusă ca amendament la proiectul de lege a învățământului preuniversitar, arătând că o astfel de măsură ar scădea drastic standardele de educație și ar încuraja mediocritatea și clasarea unor materii drept „irelevante”. Studenții consideră că unele materii pot fi introduse cel puțin ca opționale la Bacalaureat, printre care și religia.
Totodată, organizația critică organizarea dezbaterilor parlamentare „pe fugă”, arătând că este imposibil să dezbați în 5 zile efective peste 1000 de amendamente pentru că ar însemna să dezbați un amendament în 3 minute. Doar problema relației dintre culte și școală, precum cele legate de liceele pedagogice și școala din spital au ocupat deja fiecare câte o zi de dezbatere, iar chestiunile nu au fost încă soluționate complet.
Propunerea de eliminare a unei probe scrise la examenul de Bacalaureat a fost formulată ca amendament propus de PSD la proiectul de lege a învățământului preuniversitar promovată de Ligia Deca. Liga Studenților consideră că examenul de Bacalaureat nu numai că nu trebuie mediocrizat prin eliminarea de probe, ci chiar ar trebui să aibă standarde mai înalte, prin creșterea numărului de probe, ca să reflecte cu adevărat cunoștințele acumulate în perioada liceului.
În perioada interbelică și în anii celui de-al Doilea Război Mondial, examenul de bacalaureat era susținut la 3-4 probe scrise (două obligatorii profilului, una sau două la alegere) și 6-7 probe orale din care limba română, o limbă străină, istoria românilor, geografia României erau obligatorii, iar matematica, filosofia și dreptul, religia, limba latină, fizica-chimia, științe naturale etc. la alegere.
Examenul a fost redus la trei materii în anii comunismului, pentru a permite integrarea mai ușoară a cadrelor de partid, dar tot și-a păstrat din rigoare. După 1989, elevii dădeau examenul la șase materii. La cererea „fabricilor de diplome”, Ecaterina Andronescu a introdus în 2003 grilele la Bacalaureat și eliminarea notelor la probele orale, pentru a crește artificial rata de promovabilitate. Standardele au fost ridicate din nou în timpul miniștrilor Mircea Miclea și Mihail Hărdău, însă au fost coborâte încă o dată tot în timpul Ecaterinei Andronescu, în 2009, când s-a revenit la varianta actuală cu trei probe la Bacalaureat. Orice demersuri de reintroducere și menținere a unor standarde reale de cunoaștere și calitate a examenului de Bacalaureat realizate de către ministrul Daniel Funeriu s-au lovit de opoziția clanurilor politice din zona de educație care au tot interesul ca rata de promovabilitate să fie mare, pentru a sugera în mod fals creșterea eficienței școlii românești și pentru a stimula creșterea numărului de candidați la admiterea în universități.
Inclusiv în alte state europene, examenul de Bacalaureat este mult mai serios decât în România: 5 în Regatul unit, Franța și Finlanda, cel puțin 4 în Spania, 4-5 materii în Germania.
„Dacă tot doresc o «școală ca afară», atunci guvernanții și partidele politice ar trebui să susțină revenirea de fapt la modelul examenului de Bacalaureat pe care îl aveam în perioada anilor ’20-’40, care este, de altfel, destul de similar cu examenele serioase de final de studii preuniversitare din statele europene. Materiile care nu vor intra ca probe la examen vor deveni «irelevante», iar un examen cu standarde slabe va genera generații întregi de absolvenți mediocri, care vor subperforma în învățământul superior. Soluția este recredibilizarea bacalaureatului și a școlii românești prin introducerea pe lângă proba de limba și literatura română și proba de specialitate a profilului a unei probe obligatorii de istorie și geografie națională, cum au toate statele care se respectă. În plus, trebuie verificate în trepte diferite de dificultate, specifice fiecărui profil, și materiile fundamentale care nu aparțin profilului (științele naturii, socio-umane), precum și artele, dar și introducerea măcar ca disciplină opțională a religiei. Examenul ar trebui să cuprindă într-o formă toate materiile, cum a propus, de altfel, fostul ministru al Educației, Daniel Petru Funeriu. Astfel, elevii vor căuta să aibă o educație completă, cel puțin similară cu nivelul pe care l-au avut în școală părinții noștri, și nu doar din «ceea ce se dă la BAC».” a declarat Toma Tataru, președinte Liga Studenților (LS IAȘI).
Aida POPA
