Jurnalistul Lucian Mandruta a trimis o scrisoare deschisa Patriarhului Daniel, cel mai nervos si departe de oameni dintre prelatii Bisericii Ortodoxe Romane. “Draga Dane, Am auzit ca te-ai enervat. Da iarta-ma ca ma adresez la persoana a II-a, nu pot sa vorbesc respectuos cu toti angajatii. Da, cu angajatii. Ca si daca iei un leu din taxele mele, esti la mine pe mosie. Si esti un angajat obraznic, care te oțărăști la mine cand iti zic sa-ti faci treaba. Care e treaba ta si ce drept am sa te invat desi n-am pus mana pe terfeloage sa stiu de ce canti pe nas trei strofe in loc de doua, pe care oricum nu le inteleg, care oricum fac parte dintr-un rit bizantin ridicol si lipsit de continut? Treaba mea e sa fiu cetatean si a matale e sa indrumi institutia publica pe care o conduci in folosul celor care iti platesc salariul si confortul si ifosele. Dar ce inseamna asta? Inseamna ca in loc sa punem noi mana pe cartile tale ferecate in argint, sa deschizi matale cartile noastre. Sa citesti si alte carti, scrise in ultimii 200 de ani, nu in primii 200. Sa citesti, sa faci conspect si sa te pui la punct cu rolul Bisericii intr-o societate care nu vrea sa se intoarca in Evul Mediu, unde ai duce-o tu dac-ai putea. Ce trebuie sa inveti, deci, domnule Ciobotea, CEO al BOR S.A.? Sa te porti. Sa justifici banii. Sa incetezi sa folosesti institutia matale in scop politic. Sa ne slabesti cu misticismul in scoli (ca aia nu e religie ce ai pus tu in manual, e publicitate la serviciile firmei tale). Si sa te mai uiti si la tinerii care te contesta, nu doar la babele care iti pupa poala. Ai mai putea invata si ce e crestinismul, daca tot suntem pe subiect. Crestinismul nu e un rit, e sensul spiritual al umanitatii. Spre deosebire de tine, crestinismul poate trai fara biserica. Tu nu. Crestinismul a rezistat in saracie si prigoana ca sa dea umanitatii un sens. Si sensul ala nu e, cum crezi tu, sa facem palate popilor si sa pupam oasele aratate de ei cu degetul murdar de la atata numarat bancnote. Sensul crestinismului e iubirea fata de ceilalti, spusa in cuvinte putine si exprimata in fiecare zi in multe fapte. Iar aici, matale esti nul. Cu multe zerouri, cam cat alea de la Catedrala. Tocmai de aceea, Romania, ca si Biserica ei au impreuna nevoie de un Martin Luther. De o reforma. Nu de un Daniel cocotat cu voie de la stapanire pe masinaria de linistit multimea. Si poate, impreuna, au nevoie de ceva ce iti lipseste cumplit si stii si tu si de aia nu iesi niciodata in public. De ceva ce e in Biblie, dar a disparut complet din viata noastra. Se numeste HAR si nu vine ca optional nici macar la versiunea limuzina de la Audi”, este scrisoarea lui Lucian Mandruta.