Un procent extrem de mare dintre constructiile edificate la Iasi inainte de 1989 si pana la finele anilor ’90 sunt acoperite cu materiale cancerigene, care sunt interzise prin normele europene. Mai mult, aceste acoperisuri sunt construite ilegal. In ciuda masurii dispuse de municipalitate in anul 2017, nici 1% din asociatiile de proprietari somate sa isi inlocuiasca sarpantele acoperite cu azbociment, nu s-au conformat. Motivul- ignoranta si nepasare. Functionarii Primariei, inspectorii Garzii de Mediu si cei de la Inspectoratul de Stat in Constructii dorm la randu-le in papuci, in timp ce sute de locatari din aceste blocuri sunt depistati anual cu diferite forme de cancer, extrem de fatal pentru multi dintre ei.
Marina Popovici locuieste de peste 30 de ani in cartierul Alexandru cel Bun, la ultimul etaj al unui bloc acoperit cu internita. In utima luna a anului trecut a fost diagnosticata cu cancer pulmonar. In urma investigatiilor, doctorii au concluzionat ca una din cauzele care au dus la aceasta boala asimptomatica si periculoasa, este azbestul. Practic, materialul periculos cu care este acoperit acoperisul blocului a contribuit decisiv la scurtarea duratei de viata a acestei iesence.
In jur de 10% din blocurile din Iasi sunt acoperite cu internita cancerigena
Pericolul acestui material de constructii a fost sesizat si de Primaria Iasi in cursul anului 2017, dar nu pentru efectele lui nocive asupra sanatatii iesenilor, ci pentru lipsa de “siguranta in exploatare”. Practic, municipalitatea a luat act de numarul mare de incidente petrecute in urma furtunilor care au desprins aceste bucati de azbest de pe acoperisuri si au provocat pagube materiale si umane, dar si de o situatie aflata la limita legalitatii si anume ca niciun acoperis cu internita nu era autorizat. Drept urmare, a fost emisa o masura de intrare in legalitate care s-a tradus prin somarea asociatiilor de proprietari sa schimbe aceste acoperisuri. Ce s-a ales de aceasta masura administrativa, nu stie nici macar seful Serviciului Asociatii Proprietari, Ioan Ciobanu, caruia i-a luat doua saptamani sa intocmeasca situatie care…n-a mai fost intocmita.
“Nu s-au petrecut multe schimbari de la ultima raportare. Da si un acoperis daca s-a schimbat si tot nu e nimic”, a spus la modul optimist functionarul Primariei Iasi.
Care este situatia acoperisurilor cancerigene
In anul 2017, primarul Mihai Chirica a dispus Serviciului Asociații Proprietari ca, împreună cu Serviciul Control Urbanism al Poliției Locale și Direcția de Urbanism a municipalității, să identifice toate mansardele și șarpantele din oraș și să colaboreze cu asociațiile de proprietari astfel încât acestea să fie atât sigure, cât și legale.
Astfel, în Municipiul Iași au fost identificate 1.241 de șarpante și mansarde, din care doar 153 sunt autorizate. În privința șarpantelor, din 1.018 construite, doar 96 sunt autorizate, iar în cazul altor 147, asociațiile de proprietari au obținut deja certificate de urbanism pentru intrarea în legalitate. În ceea ce privește cele 123 de mansarde, 57 sunt autorizate, iar asociațiile de proprietari au obținut certificate de urbanism pentru intrarea în legalitate a altor 15.
Până în prezent, circa 320 de asociații de proprietari și locatari au decis să introducă în listele de plată sumele necesare pentru realizarea expertizelor tehnice, obținerea autorizațiilor de construire necesare dezafectării. In jur de 200 de asociatii si-au scos certificate de urbanism pentru punerea în legalitate a acoperisurilor, dar apoi nu s-a mai intamplat nimic in plan practic, acele avize pierzandu-se prin hartogaraia asociatiilor.
Un normativ europan a interzis folosirea azbestului inca din anul 2003
“Azbestul este o substanta periculoasa pentru sanatatea oamenilor”, scrie clar intr-o hotarare de Guvern din 2003. In Romania, materialele de constructii care contin aceasta substanta cancerigena au fost folosite la acoperisuri, pardosele si chiar pereti, pentru ca izoleaza termic.
“In momentul in care ne expunem materialelor cu azbest putem inhala fibrele de azbest in organism. Expunerea pe termen lung la azbest poate duce, in minim 10-15 ani, la cancer cu diferite localizari pleurala, pulmonara si peritoneana”, explica medicii.
Cei care au avut ghinionul sa se imbolnaveasca, au acuzat tuse seaca, oboseala la efort si scaderea greutatii corporale. In Uniunea Europeana, azbestul este interzis demult, iar Romania s-a conformat in acte din 2003. Responsabilii care ar trebui sa vegheze la ducerea la indeplinire a acestor norme sunt administratiile publice locale si Garda de Mediu.
„În vederea protejării sănătăţii populaţiei şi a prevenirii, reducerii şi controlului poluării mediului cu azbest, de la 1 ianuarie 2007 au fost interzise toate activităţile de comercializare şi de utilizare a azbestului şi a produselor care conţin azbest“, se arată in Directiva Consiliului nr. 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluării mediului cauzată de azbest sursa citată.
Atunci când fibrele de azbest din aer sunt inhalate, acestea se pot lipi de mucus în gât, trahee sau bronhii (din plămâni) și pot fi eliminate prin truse sau pot fi înghițite. Dar unele fibre ajung la capetele căilor respiratorii mici din plămâni sau penetrează în căptușeala exterioară a plămânului și a peretelui toracic (cunoscut sub numele de pleură). Aceste fibre pot irita celulele din plămân sau pleură și pot produce cancer pulmonar sau mezoteliom.
În general, cu cât este mai mare expunerea la azbest, cu atât este mai mare riscul de apariție a cancerului pulmonar. Cele mai multe cazuri de cancer pulmonar apar cel puțin 15 ani după prima expunere la azbest. Alte studii au identificat, de asemenea, legături clare între expunerea la azbest și cancerele laringelui (cutie vocală) și cancerul ovarian.
Radu SEICARU