Încurcate sunt căile Domnului, dar și mai întortocheate sunt cele ale birocrației administrative. Judecând cazul unor cetățeni din comuna Horlești, care și-au dorit construirea unei biserici, putem spune, de asemenea, că nu numai veșnicia s-a născut la sat, ci și indolența și nepăsarea primarului vizavi de o dorință legitimă a unor consăteni respectabili.
Dar să o luăm de la geneza faptelor, așa cum scrie și în Biblie.
Pe 17 ianuarie 2008, tânărul Liviu Popescu, preot paroh al bisericii cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din comuna Horlești îl împuternicea pe Constantin Ursu, horleștean și el, să îl reprezinte în fata tuturor instituțiilor competente pentru a obține toate actele necesare construirii unei noi și falnice biserici în vatra comunei. Lăcașul de cult ar fi urmat să fie ridicat pe un teren în suprafață de 1.000 de mp, pus la dispoziție de Consiliul Local Horlești cu un an înainte, printr-o hotărâre emisă în data de 31 mai 2007.
Cu procura făcută de preotul Liviu Popescu, cetățeanul Constantin Ursu începe demersurile pentru ctitorirea bisericii, mergând pe la primărie pentru actele necesare. Primăria mișcă câteva hârtii, înaintându-le Consiliului Județean Iași pentru obținerea Certificatului de Urbanism, acesta fiind emis în data de 28 ianuarie 2008. Apoi, pe 24 aprilie 2008 se avizează documentația pentru Planul Urbanistic Zonal aferent terenului de 1.000 de mp alocat construirii bisericii.
Ei, după acest efort birocratic, lucrurile se opresc brusc. Invocând tot felul de chichițe administrative, Primăria Horlești nu emite Autorizația de construire a bisericii, punând cruce acestui proiect.
Din biserica nouă dorită de horleșteni s-a concretizat doar schița
După 6 ani, exasperat de tergiversarea întocmirii actelor, preotul Liviu Popescu trimite o adresă primarului din Horlești, Mihai Cadar, în care îl roagă din nou să elibereze autorizația de construire a bisericii, arătând că „Mitropolia Moldovei și Bucovinei, prin Comisia de avizare a documentațiilor pentru construcții noi cu specific bisericesc din cadrul Centrului Eparhial Iași”, a acordat aviz favorabil ridicării bisericii, în data de 19 mai 2014.
Pe de altă parte, Constantin Ursu face o petiție la Avocatul Poporului, primind răspuns pe 20 ianuarie 2015, în care i se spune că Primăria Horlești a făcut toate cele necesare, doar că lipsește documentația tehnică pentru eliberarea autorizației de construire. Asta după ce trecuseră 7 ani de la primele acte întocmite în această speță!
Constantin Ursu nu se lasă și pe 8 februarie 2021 face o plângere înaintată către ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, în care descrie fapte și întâmplări total ieșite din comun.
El arată că preotul Liviu Popescu a abandonat parohia, plecând din sat din cauza „mafiei bisericești”. Apoi menționează faptul că a fost forțat să semneze un proces – verbal prin care să renunțe la construirea unei biserici ortodoxe pe terenul alocat de primărie pe motiv că o astfel de biserică nu poate fi ridicată în fața casei părintești a primarului Cadar, acesta fiind de confesiune catolică. Ba, mai mult, noul preot al comunei, Alexandru Afrăsinoaie, l-ar fi avertizat să nu se mai amestece în parohia lui, să-l lase în pace pe primar, iar proiectul bisericii și avizul Mitropoliei să le arunce pe foc.
Prin urmare, după ani de zile în care au sperat că vor înfăptui o ctitorie bisericească pentru credincioșii din Horlești, preotul Liviu Popescu și Constantin Ursu s-au trezit în fața indiferenței și abuzurilor mai – marilor comunei, în frunte cu primarul Mihai Cadar, care deși Consiliul Local dăduse terenul necesar construirii bisericii, a împiedicat din răsputeri ridicarea acestui edificiu al spiritului.
În schimb, același primar folosește fără scrupule comunitatea ortodoxă din sat pentru a obține voturile necesare menținerii într-o funcție din care a făcut totul împotriva construirii unui lăcaș de cult aprobat de însăși Mitropolia Moldovei și Bucovinei.
Deși fostul preot paroh Liviu Popescu a plecat din comună, Constantin Ursu încă se mai luptă cu morile de vânt pentru îndeplinirea visului construirii unei biserici pentru sufletul horleștenilor.
Paul LOVIN