Explozia intoxicaţiilor cu aşa zisele ,,etnobotanice” constituie un semnal de alarmă privind laxitatea legislativă şi lipsa educaţiei pentru sănătate în şcoli precum şi a problemelor socioeconomice.
Termenul de ,,etnobotanice”este extrem de popular şi este folosit în accepţiunea de droguri legale pe bază de plante dar în acelaşi timp este şi incorect existând o discrepanţă crasă între etimologia cuvântului şi sensul atribuit. Cert este că sub această denumire sunt grupate o serie de combinaţii de plante dar şi de produse de sinteză cu efecte halucinogene care de multe ori scapă de sub interdicţia legii privind consumul de droguri.
Un studiu efectuat în ultimele 14 luni releva statistic profilul consumatorului de enobotanice ce ajunge în serviciile de urgenţă. Mai precis, pacientul consumator astfel de substanţe este în peste 80% din cazuri bărbat, din urban în aproximativ 90% din cazuri, cu vârstă medie 23 +/- 6 ani, fără ocupaţie în jumătate din cazuri, ce ajunge la urgenţă in special la sârşit de săptămână şi intervalul orar 20:00-03:00. Îngrijorător este faptul că peste 20 % din consumatori au vârste sub 18 ani iar 45,23 % au vârsta până în 20 de ani.
Semnalul de alarmă exista la urgenţe: peste 30 % din totalul intoxicaţiilor cu etnobotanice sunt la elevi şi studenţi, iar aproximativ un sfert din această categorie, mai precis 23.8% din cazuri au loc la elevi. Totodată, se reamarcă modificare profilului consumatorului de etnobotanice.Se constată tendinţa de uniformizare pe parcursul zilelelor săptămânii, astfel încat, dacă iniţial se putea spune ca exista un consum preponderent de weekend cu tentă recreaţională, acum exista o crestere a consumului în zilele lucratoare, ceea sugerează instalarea dependenţei. În ceea ce priveşte formele clinice se constată creşterea celor caracterizate prin tulburări de comportament (suicid, agresivitate ) şi desi 20 % din cazuri asociaza fenomene de insuficienta respiratori nu s-a inregistrat niciun caz de edem pulmonar acut. Tulburările digestive se manifestă ca un sindrom dispeptic dar nu s-a înregistrat niciun caz de hemoragie digestivă. Studiile de supraveghere, desfăşurate pe mai mulţi ani, arată tendinţa acestor consumatori de a mări dozele şi de a trece de la drogurile legale la cele ilicite.
„Proiectul meu de lege privind interzicerea acestor substanţe, primul adoptat de parlament, prevedea interzicerea categoriilor de droguri de sinteză dar în acest moment legea este deficitară, în sensul că efectul ei este limitat de existenţa unei liste de produse interzise. Din acest motiv alte categorii de produse, necuprinse în listă, pătrund pe o piaţă cu o dinamică uimitoare iar lipsa unei directive europene face ca aceste substanţe să ajungă uşor în România sub forma unor produse pentru plante sau pentru animale. Cazurile intoxicaţiilor de la Galaţi nu au aparut pe cer senin. 200 de pacienţi au fost intoxicaţi cu,,foiţa de cafea”iar in diverse zone din ţară, precum Bârladul, numarul intoxicaţiilor cu etnobotanice s-a dublat într-un singur an.
Vă reamintesc doar cele 200 de cazuri de intoxicaţii apărute în urma consumului de ,, foiţă de cafea” un drog de design, extreme de ieftin, produs in China, ajuns pe piata din Romania, utilizat sub forma unor joint-uri rulate cu cafea macinata sau chiar cafea boabe, ce provoaca agitatie psihotorie, derealizare, depersonalizare, stari lipotimice, convulsii, tulburari cardiocirculatorii ce necesita suport volemic si respirator, terapie simptomatica, asociata exploarilor imagisitice si biologice. Examenele toxicologice uzuale nu deceleaza subtanta. Prognosticul imediat depinde de forma clinica. varsta pacientului si patologia asociata dar pe termen mediu terapia este ingreunata de aparitia, dupa doar 2-3 utilizari, a fenomenelor de dependenta. Pe termen lung efectele sunt greu de evaluat datorita noutatii acestui drog si aparitiei formelor derivate de utilizare, precum foita de argint”, a declarat Tudor Ciuhodaru, medic primar urgenţe-toxicologie. În dubla sa calitate, de medici si deputat, Ciuhodaru a solicitat Parlamentului European adoptarea unei directive privind interzicerea drogurilor de sinteză, fără de care extinderea acestui fenomen nu va putea fi oprită.
