Toata copilaria si adolescenta pe care si le-a petrecut in universal inchis al diverselor case de copii, nu au reusit sa-i spulbere visul de a avea, intr-o zi, propria sa viata, una independenta de sistemul de asistenta sociala, de spitale si saracie. O viata in care sa-si poata intemeia viitorul pe o familie pe care nu a avut-o niciodata.
Il cheama Ilie si, acum, la 26 de ani, incearca din rasputeri, in ciuda afectiunilor, sa isi faca un rost in viata.
A fost abandonat la vârsta de un an în „Leagănul de Copii” din Iaşi, de către Anton Paraschiva, cea care i-a dat viata. A ramas in sistemul de protectie a copilului pana acum doi ani, trecand pe rand prin Centrul de Plasament Primăverii, Centrul de Plasament “Ion Holban”, plasament familial si Centrul Social cu Destinaţie Multifuncţionala pentru Tinerii care părăsesc Sistemul Instituţionalizat.
“In acele centre de plasament am beneficiat de multiple intervenţii chirurgicale la piciorul drept, la urechea dreaptă… Tocmai pentru ca eram bolnav si parintii saraci, am fost abandonat la Spitalul “Cuza Vodă” din Iași”, ne-a spus Ilie.
Student la Facultatea de Teologie
In anul 2007 il regasim pe Ilie la Centrul de plasament „Ion Holban”, acolo unde isi continua studiile profesionale, iar mai apoi la Grupul Școlar Economic de Turism Iași. In iunie 2012 sustine examentul de Bacalaureat si imediat se înscrie la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloaie” din Iaşi, pe care o absolva, dar fără diplomă de licenţă, din cauza problemelor medicale care nu i-au mai permis sustinerea acestui examen.
In timpul facultatii, Ilie a avut sansa de a fi voluntar la diverse ONG-uri din Iasi, ceea ce a reusit sa-si accentueze dorinta de implicare sociala.
“În timpul ultimilor ani de studiu de la facultate, am avut bucuria să intru în contact cu discipline socio-umane în care am obţinut rezultate foarte bune şi am considerat că acestea au rol deosebit în autocunoaşterea si autoeducarea mea ca om şi a celor de lângă mine. In acelaşi timp, am desfasurat actiuni de voluntariat la doua ONG-uri, cat si în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din Iaşi, pe compartimentul Management de caz – Copii în sistem rezidențial, pe o perioadă de 9 luni, pentru a putea acumula experienţă profesională din acest domeniul, deoarece imi doresc foarte mult sa mă angajez in sistemul de asistenta sociala. Menţionez că am fost bursier un an de zile la Blue Heron Fundation, ceea ce m-a ajutat enorm de mult în achiziţionarea de cărţi de specialitate ale căror costuri nu le puteam acoperi”, a spus Ilie.
O enciclopedie de boli intr-un singur trup
Ilie a fost diagnosticat in anul 2001, la vârsta de 9 ani, cu tumoare osoasă la tibia dreaptă. Ulterior, la 12 ani este depistat cu Hepatită Cronică VHB şi otită cronică. Au urmat luni intregi de internari si operatii. Ca si cum aceste boli nu ar fi fost de ajuns, pe perioada adolescentei si dupa, i se mai gasesc si alte afectiuni, printre care otomastoidita cronică, meningita otogenă, astigmatism miopic, ambliopie, spondiloză cu lumbago cronic, hernii intraspongioase L1, L2, L3 sau hipoacuzie mixtă forma severă UD.
Mama biologica, 4 ani pentru omor
Pe mama biologica a intalnit-o prima oara in anul 2006, inainte ca aceasta sa comita o crima abominabila, victima fiind unul dintre soti. Practic, a cunoscut-o pe cea care i-a dat viata, mai mult printre gratii.
“Mama mea, Anton Paraschiva, a fost în detenție, deoarece a comis o faptă penală în anul 2010. A fost condamnată la 12 ani de detentie, dar a făcut doar 4 ani. In 2014 a fost eliberată condiţionat pentru bună purtare şi vârsta înaintată, dar si din cauza problemelor medicale pe care le are. A facut 4 ani de puscarie la Penitenciarul de Maxima Siguranta de la Bacău, pentru „omor calificat”, deoarece l-a ucis pe tatăl surorii mele cea mai mică. Acum este sub control judiciar. Legătura dintre mine și mama mea a fost printre gratii, în perioada aceea 2010-2014, când mergeam la vizită din Penitenciarul Bacău. Anul trecut, unul dintre fratii mei a murit. A fost adus din Germania, acolo unde lucra. Atunci mi-am vazut pentru prima oara fratele, acolo, in sicriu. La inmormantare am fost doar eu si Parascheva”, ne-a spus Ilie.
Si-a cunoscut tatal la televizor
In prezent, Anton Paraschiva locuieşte în comuna Scânteia. Pe tatal biologic, Ilie l-a cunoscut in anul 2015, intr-o emisiune TV. Locuieste tot intr-o comuna ieseana. Mai trece din cand in cand pe la el, dar nu primeste niciun sprijin. Ii este de ajuns ca acesta l-a recunoscut, iar Ilie are cui sa-i spuna tata, cuvant pe care nu l-a adresat nimanui timp de un sfert de secol, ci doar l-a pronuntat, din cand in cand, ca pe o rugaciune, in raceala dormitoarelor din casele de copii sau in saloanele de spital. Acum e impacat cu viata pe care o are, chiar daca sechelele cauzate de trecut mai au nevoie de cate o sedinta la psiholog. Ce isi doreste acum Ilie este un loc de munca, ca o punte stabila catre viata la care a visat atunci cand era dependent de altii.
“Am mai lucrat pe la diverse firme, dar cand au auzit de ce sufar, m-au dat afara. Din economiile facute, am reusit sa-mi achit chiria, dar acum nu mai am nimic in afara indemnizatiei de 82 de lei pe luna. Mi-as dori foarte mult sa pot gasi un loc de munca. Tot aplic pentru diverse joburi, ma duc la interviuri, dar nu mai sunt sunat. As putea sa lucrez in comert, sa fiu lucrator social, sau sa fac cu totul altceva ce nu implica un efort foarte mare. Nu as putea lucra in constructii, de exemplu, dar pot presta diverse munci de menaj, de gradinarit…Visul meu cel mare este sa ma pot angaja in sistemul de asistenta sociala, deoarece dorinta mea este sa fac cat mai mult bine unor copii si tineri defavorizati, asa cum am fost eu”, ne-a spus Ilie.
Cel care il pot ajuta pe Ilie, ne pot contacta pe adresa de mail si numarul de telefon al redactiei (redactia@agorapress.ro/0740.264880)
Radu SEICARU
