Majlat Judit (Parascheva) este un produs veritabil al sistemului de protectie romanesc. A fost abandonata in orfelinatele din Sfantul Gheorghe, apoi s-a pomenit in centrul de plasament Bucium, din capatul Iasului. Nu stie cand a ajuns acolo, si nici cand si cum s-au petrecut celelalte etape ale vietii ei.
„Din centru am iesit in 1981. Am fost casatorita cu un cizmar, Stefan Majlat. Am ramas gravida cu Elvis. Nu stiu de ce m-a parasit Stefan. Nu-mi aduc aminte. L-am nascut pe Elvis sub cerul liber, la 7 luni, prematur. L-am crescut pana la 25 de ani, cand a murit de cancer. Am stat cu el prin canale, prin spitale si nu a avut nimic, dar caminul ala l-a ucis. Cati oameni nu au murit acolo, in caminul ala al Salubris-ului! L-am dus la spital, la Spiridon. N-au vrut sa ma lese cu el. Am taiat geamul si am spus ca mi-l bag in gat daca nu imi dau voie sa stau cu copilul meu, ca atat am avut si eu in viata, unu…M-au lasat, ca nu au avut incotro. Am stat cu Elvis in spital pana a murit. La mine in brate a murit”, este parte din povara ce o poarta in suflet Parascheva.
Povestea ei de viata este presarata de momente incredibile care, pentru un neinitiat in ale saraciei si durerii, par neverosimile. Nu consuma gaz metan si nici apa, dar cu toate astea ii vine pe luna de plata in jur de 200 de lei. Cam cat ii este indemnizatia de handicap, de 272 de lei pe luna. În prezent, locuieşte singură într-o cameră din căminul proprietate al S.C. Salubris S.A., contractul de închiriere fiind expirat de la sfarsitul anului trecut. Din cauza penalităţilor în sumă de 4200 lei pe care le are la întreţinere, a fost dată în judecată şi are poprire pe indemnizaţia de handicap.
„Ies de dimineata din camin si ma intorc pe la 5-6 dupa-masa, acu ca se intuneca repede, ca e frig si n-am incotro, da vara stau pana dupa 10. Acu, iarna, or sa ne manance din nou la bani…”
Vede pe o banca de pe pietonalul Stefan cel Mare, chiar in dreptul Mitropoliei, o sacosa plina ochi cu covrigi si alte pomeni rasfirate pe lemnele ude si i se pune un nod in gat.
„Da de pomana si uite, arunca, in loc sa manance cei sarmani care, intr-adevar, nu au ce manca. Uitati ce fac! Iarta-le, Doamne!….Am vorbit cu domnul Chirica si i-am spus „dom’le, si o baraca de mi-ai da in fundul Iasului, ceva unde sa pun capu, nu cu frica si cu inima in dinti ca sunt amenintata tot timpul ca sunt data afara. Ce inseamna asta!? Mi-e si frica sa mai consum ceva in camin, acolo. De fapt nici nu am ce consuma, decat aerul noaptea”….
Incepe sa planga si cu glasul gatuit de emotie recunoaste un lucru mai putin comun unei femei cu peste jumate de veac de viata in spate.
„Iarta-ma ca-ti spun, am 53 de ani, da eu nu stiu sa fac mancare, ma crezi? Cand am vrut sa fac cartofi prajiti, i-am ars. Ei poftim, is proasta, vezi!…Spune-mi ce as putea sa fac sa scap din groaza asta. Stau numai cu frica in dormitor. Ma cheama la tribunal, ma pun sa platesc eu taxa de timbrul, avocatu…Da i-am pus eu sa ma dea in judecata!? Cum impart ei cheltuielile pe camere, eu habarn nu am”
Nu vrea decat sa i se puna la dispozitie o cocioaba, undeva in fundul Iasului, sa poata ajuta la prasit, la carat apa sau alte treburi pe care le poate presta, fara sa-i bata nimeni la usa, sa-i ceara chirie.
„Fac orice. Nu cred ca este un om de acolo, de la tara, care sa nu-ti intinda o farfurie de mancare, daca ii muncesti. Aici, nu mananc in fiecare zi. Am, mananc, nu, nu mai mananc. Mai mancam de la container, da nu mai gasesc, ca oamenii nu mai arunca. Cand am o paine o iau, o bag in san si plec in dormitor. Nu mai imi pasa de nimica, ca painea aia stiu cum sa o mananc. Azi mananc oleaca, maine oleaca. O pastrez ca sa o am si a doua zi. Eu stiu cum sa o pastrez. Cine poate manca o paine din aia mare, intreaga? Hai sa fim oameni! ”
Si, mai are o dorinta mare, „sa ii faca de 7 ani” fiului ei mort de cancer in 2010, la varsta de 25 de ani.
„Nu mi-ar trebui mult, decat un cozonac si niste apa din aia ieftina la PET, sa-i dau de pomana acolo, la Petru si Pavel”.
Cazul Majlat Judit (Parascheva) se afla in evidentele DAC Iasi si face parte din Campania „Daruim de Craciun”, initiata de AgoraPress
Nelu PAUNESCU
