Faptele pe care le-a descris Catalina Lucaci (si pe care le puteti citi mai jos) sunt de-a dreptul infioratoare, motiv pentru care unul dintre avocatii fostului primar, Ionel Nechita, a precizat pentru Lumea Justitiei ca impreuna cu celalalt aparator, maestrul Ion Cazacu, va depune la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) plangere penala cu privire la faptele de represiune nedreapta, cercetare abuziva si fals.
Mai exact, Catalina Lucaci a declarat marti sub juramant ca atat DNA Iasi (prin seful de atunci al serviciului teritorial, Bogdan Munteanu), cat si DNA Bucuresti (prin celebra procuroare Claudia Rosu – foto 1) i-au atribuit declaratii false, menite sa-l infunde pe primarul Nichita si sa-i fabrice acestuia dosarul privind presupusele fapte de luare de mita in legatura cu implementarea proiectului „Sistem de Management de Trafic in Municipiul Iasi” (finantat din fonduri europene), in sensul unei pretinse favorizari de catre edil a asocierii dintre firmele UTI si IBC, patronate de Tiberiu Urdareanu, respectiv Gabriel Mardarasevici (co-inculpati in dosar). Mai mult: cei doi procurori nu au luat in considerare explicatiile Catalinei Lucaci cu privire la situatia reala legata de derularea respectivului proiect, a precizat martora in depozitia de marti de la CAB.
Declaratia sefei de proiecte din Primaria iasi a vizat doua paliere: pe de o parte presiunile inimaginabile la care a fost supusa pentru ca DNA sa-i smulga denunturi false impotriva primarului, iar pe de alta parte desfasurarea concreta a proiectului, despre care a sustinut ca, prin insasi natura procedurii, primarul Gheorghe Nichita nu avea cum s-o influenteze, contrar acuzatiilor parchetului anticoruptie.
Santaj si amenintari
In prima parte a declaratiei, Lucaci a afirmat ca in octombrie 2014, a fost luata de acasa pe nepusa masa de catre doi politisti judiciari din DNA si de o alta persoana (pe care nu a identificat-o si pe care nu avea s-o mai vada vreodata), cei trei ducand-o fara citatie la sediul DNA Iasi, unde procurorul-sef Bogdan Munteanu ar fi amenintat-o ca-i face dosar penal daca nu i-l da in primire pe Nichita. Punctul de pornire al santajului la care s-ar fi dedat procurorul era un simplu cadou pe care Catalina Lucaci il primise de la UTI de 8 Martie. Mai grav este ca acelasi Munteanu ar fi avertizat-o pe Catalina Lucaci ca ei, cei de la DNA, colaborau cu SRI si ca functionara Primariei Iasi ar fi urmat sa aiba de suferit daca nu intelegea sa declare ceea ce trebuia. In acest sens, Munteanu i-ar fi spus Catalinei Lucaci ca ii poate monta camere video de spionaj chiar si in cercei si imbracaminte.
Impactul celor 4 ore de audiere de la DNA Iasi a fost atat de puternic, incat imediat dupa aceea, pe drumul de intoarcere, Catalina Lucaci a izbucnit in plans si chiar s-a gandit sa se sinucida, aruncandu-se in gol.
Amenintare cu puscaria a primit Lucaci si de la procuroarea Claudia Rosu, aceasta avertizand-o ca alta persoana se alesese cu o condamnare la 5 ani de inchisoare pentru ca ar fi refuzat sa colaboreze cu procurorii.
Inainte sa va prezentam declaratiile Catalinei Lucaci, trebuie sa mentionam ca la sfarsitul sedintei, presedinta completului, Antoaneta Nedelcu, a admis in totalitate solicitarea formulata la termenul trecut de catre avocatii Cazacu si Nechita privind revenirea cu adrese la DNA si SRI, spre a se clarifica daca parchetul si serviciul secret au colaborat sau nu in cauza de fata pe baza Protocolului PICCJ-SRI din 2009 (click aici pentru a citi). Judecatoarea Nedelcu si-a bazat hotararea pe Decizia CCR din ianuarie 2016, care a declarat complet neconstitutional protocolul amintit si partial neconstitutional pe cel din 2016. Urmatorul termen de judecata a fost fixat pentru 12 martie, la ora 13:00.
Redam prima parte a declaratiei (cea vizand presiunile DNA):
„Catalina Lucaci: Mentin partial declaratia data la etapa de fond a procesului. Anterior acelei declaratii, am dat alte declaratii, la DNA Iasi si la DNA Bucuresti. Mentionez ca aceste declaratii le-am dat sub pseudonim, ca martor protejat (pseudonimul Paraschiv Elena), ca si cum am fi fost doua persoane diferite. Acea declaratie pe care am dat-o la DNA (n.r. cu numele real) a fost influentata de celelalte doua declaratii (n.r. sub pseudonim) – de aceea am mentionat.
Antoaneta Nedelcu: Ce nu corespunde adevarului la tribunal?
Catalina Lucaci: Pentru a nu ma autoincrimina, am dat declaratie in functie de ceea ce mi-a convenit. (n.r. In faza de fond, judecatorul Petre Valentin Badita de la Tribunalul Bucuresti i-a pus in vedere Catalinei Lucaci ca poate alege sa nu declare anumite lucruri, daca nu vrea sa se autoincrimineze.)
In data de 16 octombrie 2014, am dat prima declaratie, ca urmare a situatiei ca am fost asteptata in fata casei de 3 persoane. Una dintre ele m-a asteptat langa o masina. Ceilalti 2 erau mai in fata, intr-un Logan alb. Una dintre persoane era comisarul Costan Florin (n.r. politist judiciar la DNA in acel moment) – cel care ma astepta langa masina si care mi-a sugerat sa-i insotesc. Alta persoana era fostul sef al Politiei Municipale Mursa Lucian (n.r. transferat deja la DNA ca politist judiciar). (n.r. Catalina Lucaci nu cunostea a treia persoana, asa cum se poate vedea mai jos.)
Am ales varianta de a merge cu masina personala. Comisarul Costan Florin s-a urcat cu mine si m-a rugat sa urmaresc masina din fata – lucru pe care de altfel l-am si facut.
Am ajuns la sediul DNA. Nu mi s-a spus motivul pentru care ne-am indreptat acolo, nu mi-au aratat nicio citatie. Ajunsa acolo numai cu domnul Costan, am mers in birou la domnul procuror Munteanu (n.r. Bogdan Munteanu, cel care conducea pe atunci DNA Iasi) si am inceput discutia, care a durat 4 ore, timp in care am stat acolo. M-au intrebat daca manageriez proiectul Sistem de Management de Trafic in Municipiul Iasi, proiect cu finantare europeana, despre care dumnealor mi-au pus intrebari m-au intrebat despre mai multi colegi: Cristina Nucuta, Angela Termure, precum si despre alte persoane, printre care Cristi Stanica si Gabriel Mardarasevici.
Dupa 2 ore de audieri, am constatat ca tot ceea ce mentionau dumnealor aveau scris intr-un dosar purtand numele meu. Mi-au spus ca nu este adevarat ceea ce declaram eu si mi-au mentionat faptul ca s-au montat camere de supraveghere pe stalpi vechi, lucru care nu era conform proiectului. Au mentionat ca au cunostinta de faptul ca s-au facut presiuni asupra mea pentru a face aceasta declaratie, ceea ce nu era adevarat. Au mentionat faptul ca una dintre colegele mele, care facea parte din echipa de proiect, desemnata responsabil, ar fi intocmit caietul de sarcini aferent contractului de lucrari incheiat cu asocierea UTI-IBC. Observand ca toate mentiunile dumnealor nu erau adevarate, i-am intrebat: in cazul in care in urmatoarea zi voi merge si ii voi spune primarului despre aceste declaratii, ce mi se poate intampla?
Domnul procuror Munteanu, vizibil enervat si suparat pe faptul ca am pus astfel de intrebare, m-a intrebat daca am primit un pachet de la UTI. Le-am raspuns ca da, cu ocazia zilei de 8 Martie, cand am fost in birou: am gasit pe birou un buchet de flori si un parfum. In acel moment, (n.r. Bogdan Munteanu) mi-a intins Codul penal (n.r. cel vechi), mi-a deschis Codul penal la un articol (cred ca 256) – ‘obtinerea de foloase necuvenite’. Mi-a mentionat faptul ca, corelat cu toate celelalte acuzatii, as putea sa primesc inchisoare de la 1 la 7 ani si ca oricum voi primi maxim de pedeapsa. In acel moment, mi-au dat de inteles faptul ca as putea sa nu plec de la dumnealor asa cum am venit, motiv pentru care mi-au solicitat sa accept colaborarea cu dansii, in principal cu domnul Costan. Mi-au mentionat ca exista in prezent o tehnica foarte avansata, prin care imi pot monta camere de dimensiuni foarte mici in cercei, in haine etc. Domnul procuror Munteanu mi-a mai mentionat faptul ca oricum nu am scapat, ca oricum ei detin toate informatiile, ca ei colaboreaza cu SRI si ca oricum asta va fi situatia de acum incolo si ca va trebui sa am legaturi stranse de colaborare, in principal cu domnul Costan. Orice as fi spus, nu era luat in serios.
Stiu ca am semnat o declaratie de martor protejat si ca atunci mi s-a ales pseudonimul Paraschiv Elena. Cei care mi-au compus-o au fost domnul procuror Munteanu si domnul comisar Costan. Dupa aceste date, am reusit si am plecat de la dumnealor.
Va spun sincer ca pana a ajunge acasa, mi-am pus o multime de intrebari plangand in masina, sa inteleg unde am gresit, care este de fapt problema. Toata presiunea aceasta pe care dumnealor au facut-o asupra mea m-a pus pe ganduri. Ma intrebam daca nu ar fi mai bine sa ma duc sa ma arunc in gol de pe Hotelul Unirea (n.r. cel mai inalt hotel din Iasi).
Dupa perioada aceasta, timp de o saptamana, am analizat proiectul, documentele, am discutat cu echipa de proiect, cu toata lumea implicata. Nu era absolut nimic gresit sau ilegal; doar a muncit fiecare in parte.
La o saptamana dupa aceea, am primit un telefon de la domnul Costan intr-o dimineata. M-a invitat la ora 16:00, dupa program, la sediul DNA Iasi. Am luat decizia sa merg la secretara domnului primar. Am rugat-o sa-l roage pe domnul primar sa discutam. 5 minute am discutat. I-am povestit cele intamplate. Pentru ca eram extrem de incoerenta si stresata, dumnealui mi-a recomandat sa merg sa ma linistesc in birou, sa-mi astern gandurile pe hartie – lucru pe care de altfel l-am si facut. I-am predat secretarei ceea ce scrisesem. Domnul primar mi-a spus ca va purta o discutie cu colega mea Cristina Nucuta, cu dl Cosmin Coman (directorul Directiei Fonduri Europene) si cu dl Dan Tomorug (directorul Directiei Tehnice). Dl primar mi-a spus ulterior ca a vorbit cu fiecare in parte dintre cei mentionati. Pentru niciunul dintre ei nu exista nicio problema, nicio ilegitate, nimic care sa ne faca sa ne consideram vinovati in implementarea acestui proiect.
A doua declaratie am dat-o la DNA Bucuresti la sfarsitul lunii mai 2015 (n.r. 27 mai), dupa ce dl primar a fost arestat. Au venit in primarie de la DNA Bucuresti dl comisar Smarandache si m-a asteptat in usa, in birou la dl primar Chirica (n.r. Mihai Chirica). Mi-au spus sa pun la dispozitie toata documentatia aferenta proiectului – lucru pe care l-am facut.
Am primit un telefon in urma acestei anchete. Am fost chemata la DNA Bucuresti pe data de 27 mai 2015. M-am prezentat la DNA Bucuresti in calitate de martor protejat. Am asteptat procurorul la usa. A aparut o doamna care s-a prezentat Claudia Rosu. M-a intrebat daca eu sunt persoana care i-a spus domnului primar despre ceea ce am patit la DNA. M-a invitat in birou la dumneaei. Mi-a mentionat ca trebuie sa-mi continuu declaratia data la DNA Iasi. Acolo s-a intamplat la fel cum am patit la DNA Iasi: doamna procuror a consemnat lucruri neadevarate. Mi-a facut aceeasi mentiune precum cei de la DNA Iasi: si anume ca acel caiet de sarcini (n.r. al proiectului Managementul Traficului) era facut de colega mea Cristina Nucuta si ca daca ea imi propunea caietul de sarcini, nu putea face parte din comisia de licitatie, fiind vorba despre conflict de interese. Acest lucru era total neadevarat. Exista in prezent persoane din cadrul institutiei care semneaza caietul de sarcini si fac parte din comisia de licitatie. Nu mi s-au pus intrebari ca sa raspund, ci a fost un monolog din partea dumneaei (n.r. a Claudiei Rosu). Tot ce am incercat sa spun nu era confirmat, pentru ca nu reprezenta un adevar pentru dumneaei. Doamna procuror a redactat declaratia mea, desi nu mi-a pus intrebari, ca sa raspund.
Dna procuror mi-a precizat la un moment dat despre un avans dat in cadrul contractului, ca este ilegal, ca s-au facut presiuni asupra mea sa dau acel avans. Mentionez ca acel avans este conform contractului – toate contractele institutiei prevad avansuri. Nu s-a luat in considerare ca acest avans a fost rambursat in 3 luni din momentul in care l-am dat.
Mi-a spus (n.r. Claudia Rosu) ca in alt dosar, un anume domn Ionita de la ADS (n.r. Flavius Ionita, condamnat in dosarul lui Relu Fenechiu), pentru ca nu a colaborat, a primit o pedeapsa de 5 ani de inchisoare.
Asta a fost a doua declaratie. De aceea v-am mentionat la inceput ca nu pot sa sustin in totalitate declaratia de la fond. Nu am semnat declaratia de la DNA Bucuresti. Au consemnat-o, dar nu m-au pus s-o semnez.
La tribunal, am dat declaratia, dar am fost influentata si de controalele pe care le aveam atunci (n.r. in sensul de a nu spune tot ceea ce stia). Au fost foarte multe: Antifrauda, DNA, autoritatea de audit”.
Dupa ce procuroarea de sedinta Florina Dinescu (de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti) a precizat ca nu are intrebari pentru martora, aceasta a raspuns intrebarilor formulate de maestrii Ion Cazacu si Ionel Nechita.
„Ion Cazacu: Cand ati fost ‘invitata’ la DNA, persoanele care v-au asteptat in fata casei erau in uniforma sau in civil? S-au legitimat?
Catalina Lucaci: Nu erau in uniforma. Nu s-au legitimat.
Cazacu: Le-ati urmat pentru ca stiati ca lucreaza in Politie?
Lucaci: Da – despre domnul Costan stiam.
Cazacu: Ati spus ca tot ceea ce contine prima declaratie nu corespunde adevarului. Ati semnat-o?
Lucaci: Nu. Am semnat doar ca accept sa devin martor protejat.
Cazacu: Initialele P.E. dumneavoastra le-ati pus pe cele doua declaratii?
Lucaci: Nu am semnat declaratiile date la DNA Iasi si Bucuresti si nici nu am scris initialele P.E (Paraschiv Elena).
Cazacu: Ati fost citata la tribunal pe data de 27 ianuarie 2017. Ulterior, am incercat sa dam de Paraschiv Elena. Ati primit citatia de la DNA Iasi?
Lucaci: Nu am primit citatie ca martor protejat. Am primit un telefon de la dl Costan. M-a chemat la sediul DNA, spunandu-mi ca urma sa fiu audiata ca martor protejat. M-am prezentat si mi-a explicativ ca va trebui sa imi sustin cele 2 declaratii. Mi-a spus: ‘Nu ne cunoastem, nu-i asa?’ Mi-a explicat procedura prin care voi fi contactata si metoda prin care voi fi dusa la tribunal.
Cazacu: Dupa declaratia de martor protejat Paraschiv Elena la Tribunalul Bucuresti, v-a adus cineva declaratia, sa o semnati?
Lucaci: Nu am semnat declaratia.
Cazacu: Ati mentionat in declaratia de la DNA Iasi ca ati fost intrebata despre niste colegi? A facut cineva (procurorul sau ofiterul de politie judiciara) vreo propunere de colaborare in legatura cu acesti colegi?
Lucaci: A fost o discutie la DNA Bucuresti cu doamna Claudia Rosu despre Angela Termure – secretara comisiei de licitatie. M-a intrebat daca secretara va colabora. Am raspuns ca nu pot sa raspund in numele altei persoane.
Cazacu: Ati vorbit despre 3 persoane care v-au interpelat in fata casei. S-a legitimat a treia persoana? Aveti cunostinta despre ea?
Lucaci: Nu – absolut deloc. Si nici nu am mai vazut-o vreodata in cadrul procedurii.
Cazacu: Dupa declaratia de martor protejat, ati mai fost contactata de DNA Iasi sau Bucuresti?
Lucaci: Nu, dar institutiei noastre i-au fost solicitate la un moment dat de catre DNA Bucuresti alte documente pentru mersul proiectelor europene le care le implementam la nivelul institutiei. Atunci eu am fost personal la DNA, impreuna cu un alt coleg, care a depus documentatia la DNA”.
Prezentam partea declaratiei privind procedura de licitatie:
„Ion Cazacu: De cat timp lucrati in Primaria Iasi? Ce functie ocupati la data faptelor?
Catalina Lucaci: Lucrez in primarie din 2006. In perioada 2009-2013, eram managerul acestui proiect (Sistem de Trafic) si sef serviciu la Biroul Proiectelor Europene
Cazacu: Cine era sef direct?
Lucaci: Cosmin Coman – directorul Directiei de Proiecte Europene
Cazacu: Cine v-a numit manager de proiect?
Lucaci: Cosmin Coman – el facea toate deciziile de numire.
Cazacu: A avut dl primar Nichita vreo implicare in numirea dv?
Lucaci: Exclus.
Cazacu: Cand a demarat licitatia pt proiect si cu ce anume, ca documentatie?
Lucaci: Prima licitatie a avut loc in septembrie 2012. Ea a fost anulata. Ca urmare, a avut loc a doua licitatie, in februarie 2013.
Cazacu: Cine a fost desemnata castigatoarea licitatiei in legatura cu firma care a proiectat proiectul?
Lucaci: Search Corporation SRL in 2010 pe partea de servicii de proiectare.
Cazacu: In ce an a fost semnat acordul de finantare pt proiect dinte Ministerul Dezvoltarii, ADR Nord-Est si Primaria Iasi?
Lucaci: In iunie 2012.
Cazacu: Dupa semnare, mai exista vreo posibilitate din partea primarului sa modifice ceva in legatura cu acest proiect?
Lucaci: Nu avea posibilitatea sa modifice nicio documentatie. Ea era deja avizata de ADR Nord-Est si implicit de Ministerul Dezvoltarii Regionale.
Cazacu: Din documentele pe care le-a consultat, va aduceti aminte care erau procentajele de participare intre Guvern si Primarie?
Lucaci: Ca la toate finantarile europene: bugetul local 2%, finantarea europeana 85%, iar bugetul de stat: 13%.
Cazacu: Aveti cunostinta despre Primaria Iasi in 2012, inainte de licitatie, cate proiecte europene avea in derulare?
Lucaci: Bineinteles – faceam permanent sedinte. 16 proiecte aveam.
Cazacu: Aveti cunostinta ca Primaria Iasi s-a imprumutat din surse bancare, pentru a nu exista sincope?
Lucaci: Da, Primaria Iasi facut un imprumut de 30 de milioane de euro pt buna desfasurare a acestor proiecte si implicit pentru a evita pierderea finantarii europene.
Cazacu: In ce an a fost lansata prima licitatie? A fost contestata?
Lucaci: In 2012 a fost semnat contractul de lucrari. Prima licitatie a avut loc in septembrie 2012. Ea a fost anulata ca urmare a contestatiilor depuse la CNSC (Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor). Aici (n.r. la CNSC) a fost facuta recomandarea de a fi modificate criteriile de evaluare, a punctajelor de evaluare.
Cazacu: Cand ati reluat demersurile?
Lucaci: In februarie 2013.
Cazacu: La acel moment, Primaria avea documentatia completa?
Lucaci: Existau toate avizele, inclusiv documentatia de constructie – erau depuse inainte de primirea acordului de finantare. Fara aceste documente, nu primeam finantare.
Cazacu: La ce data a fost declarat castigatorul acestei licitatii?
Lucaci: 12 iulie 2013.
Cazacu: Ati semnat raportul procedurii in calitate de membru al comisiei? A existat un observator de la Ministerul Finantelor – mai precis, de la unitatea speciala care verifica procedura?
Lucaci: Raportul procedurii a fost semnat de membrii comisiei de evaluare. Au fost observatori de la UCVAP (n.r. Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice). Pentru aceasta procedura nu au existat observatii din partea dumnealor.
Cazacu: Ati participat la evenimentul public din Iasi de pe 13 august 2013?
Lucaci: Da. A fost semnat contractul cu asocierea UTI-IBC. Dupa desemnarea castigatorului, a fost un eveniment public, in cadru oficial, cum se procedeaza mai pentru toate contactele importante. A fost o solicitare din partea finantatorului de a promova proiectele in acest mod. Am participat personal, in calitate de manager, impreuna cu echipa noastra de proiect.
Cazacu: Din partea constructorului, era domnul Urdareanu in aceasta delegatie?
Lucaci: Pe dumnealui nu-l stiam. Domnul Florea (n.r. Adrian Florea, de la UTI) mi-a precizat ca domnul Urdareanu va fi prezent.
Cazacu: In perioada iulie 2013 – august 2014, cine a tinut legatura cu constructorul? Primarul sau altcineva?
Lucaci: Echipa de proiect si managerul s-au ocupat, impreuna cu directorul Directiei Proiecte Europene. Noi stabileam.
Cazacu: A existat vreo interferenta a primarului in aceasta perioada in aceasta activitate?
Lucaci: Niciuna.
Cazacu: In calitate de manager de proiect, ati luat cunostinta despre acordul de asociere UTI-IBC? Daca da, cand?
Lucaci: Acordul de asociere a fost depus in timpul licitatiei.
Cazacu: In acea perioada si ulterior, pana la semnarea contractului, ati avut vreo interferenta cu dl Mardarasevici? Era el sau altcineva?
Lucaci: Nu cu dl Mardarasevici – in niciun caz. Nu aveam cunostinta sa fie implicat. Tineam legatura cu Adina Rosu din IBC.
Cazacu: Dupa desemnarea castigatorului, ati luat cunostinta despre contractul de asociere UTI-IBC?
Lucaci: Au fost niste discutii despre contractul de asociere, legate de faptul ca constructorul a participat la mentenanta cu 0 lei. Am intrebat daca au fost cheltuieli. Adina Rosu mi-a aratat contractul de asociere si mi-a spus sa nu ne facem griji, ca aceste cheltuieli au fost prinse si ca orice cheltuiala va fi asumata de ei pentru domeniul Mentenanta, Customizare si Service. Era vorba despre niste cheltuieli de intretinere soft – erau cheltuieli post-implementate (dupa finalizarea procesului). Search Corporation SRL avea sa faca un studiu privind mentenanta, customizarea si service-ul. Nu au putut fi cuantificate ca si cheltuieli de catre proiectant. (…)
Cazacu: Care era suma din contractul de asociere aferenta capitolului de Customizare , Mentenanta si Service?
Lucaci: Undeva la 6 milioane de lei.
Cazacu: Era obligatia constructorului sa provizioneze aceasta suma?
Lucaci: Evident.
Cazacu: Are vreo legatura aceasta suma cu dedicatie speciala cu garantia de buna executie a proiectului?
Lucaci: Nu are nicio legatura.
Ionel Nechita: In vara anului 2013, intre castigarea licitatiei (12 iulie) si semnarea contractului (13 august), care au fost persoanele din primarie ce au tinut legatura cu asociatia UTI-IBC? Care a fost tematica discutiilor?
Catalina Lucaci: Ca urmare a desemnarii castigatorilor, se intocmeste raportul procedurii, se fac comunicarile catre ofertantul castigator si ceilalti ofertanti participanti la licitatie. De aceste lucruri s-a ocupat Angela Termure – secretara comisiei de evaluare. Eu si Cosmin Coman am luat legatura cu dl Florea de la UTI. Au trebuit sa isi constituie garantia de buna executie. Eu m-am ocupat de completarea datelor: datele asocierii, pretul castigator si durata. De comun acord cu domnul Florea, am stabilit aceasta intalnire intr-un cadru oficial pentru semnarea contractului de catre partile implicate.
Nechita: In acest interval, primarul a intervenit in vreun fel pana la semnarea contractului?
Lucaci: Primarul nu a intervenit niciodata in semnarea vreunul contract. Draftul de contract este depus, alaturi de toata documentatia, la Primaria Iasi si asumat de catre autoritatea contractanta inainte de a fi postata documentatia pe SEAP (actualul SICAP). Contractul nu putea sa sufere nicio modificare.
Nechita: La momentul semnarii contractului, au existat contacte in privat intre Urdareanu si Nichita in legatura cu acest contract?
Lucaci: Nu am cunostinta.
Nechita: Dupa semnare, de cine depindea buna derulare?
Lucaci: In primul rand, de constructor (asocierea UTI-IBC), de dirigintele de santier, de asistenta tehnica, apoi de partea de management, de consultanti si de managerul de proiect. (…)
Nechita: In responsabilitatea cui era obtinerea avizelor?
Lucaci: Echipa de proiect se ocupa.
Nechita: Primarul putea interveni in accelerarea proiectului?
Lucaci: Nu. Primeam situatia din teren, de la constructori, verificata si avizata de catre dirigintele de santier, de catre consultanta proiectului, de catre noi, de catre responsabilul tehnic, cel de plati si managerul de proiect. Ca urmare a lucrarii avizate si semnate de toata lumea, se intocmeste un referat de plata. Bunul de plata este dat de directorul Directiei (Cosmin Coman), ordonantarea de plata ajunge la contabilitate, se da controlul financiar preventiv.
Nechita: Serviciile de mentenanta, customizare si service puteau fi executate in timpul executiei lucrarilor? Puteau fi deturnate?
Lucaci: Sunt servicii post-implementate, deci nu puteau fi deturnate.
Nechita: Va recunoasteti semnatura data in fata instantei si de pe celelalte 2 declaratii? La sectiunea ‘martor’, s-a semnat de altcineva in prezenta ei?
Lucaci: Pe cea cu numele real am semnat-o – nu si cele de martor protejat. Dumnealor au trecut initialele P. E.
Nechita: In prezenta dumneavoastra?
Lucaci: Nu imi amintesc.
Nechita: La declaratia data la tribunal, este semnatura dumneavoastra obisnuita?
Lucaci (n.r. dupa ce examineaza declaratia tiparita): Da, este semnatura mea”.
sursa:luju.ro
