Tribunalul Bucureşti a respins pe 1 mai cererea DNA de arestare a primarului Iaşului, Gheorghe Nichita, a şefului Poliţiei locale Iaşi şi a adjunctului acestuia. Edilul este cercetat pentru instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, instigare la abuz în serviciu, instigare la infracţiunea de acces ilegal la un sistem informatic, instigare la infracţiunea de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.
În motivarea sentinţei, judecătorii de drepturi şi libertăţi apreciază că există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă privind săvârşirea de către cei trei inculpaţi a infracţiunilor pentru care sunt în prezent cercetaţi, însă mijloacele de probă administrate nu sunt de natură a justifica dispunerea măsurii arestării preventive.
Astfel, conform celor expuse în apărare, infracţiunea de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice (spionarea amantei – n.r.) nu poate servi drept temei pentru dispunerea măsurii arestării preventive, nefiind enumerată expres de acest text de lege şi nici nu este reglementată o pedeapsă de 5 ani ori mai mare.
Asimilarea cu infracţiunile de corupţie a infracţiunii de abuz în serviciu a fost determinată de obţinerea de către funcţionarul public pentru sine sau pentru altul a unui avantaj patrimonial sau nepatrimonial.
În cazul celor doi şefi ai Poliţiei locale, pentru a se aprecia sub aspect probator dacă inculpaţii au participat la comiterea unei infracţiuni de abuz în serviciu instanţa a apreciat că trebuie adăugate la dosar şi fişele posturilor.
Deşi în referat se arată că primarul Municipiului Iași care, împreună cu ceilalți doi inculpați, persoane cu funcții de conducere în cadrul Poliției Locale Iași, a utilizat logistica, resursele financiare și umane ale instituțiilor în interes personal, concentrarea profesională a inculpaților și utilizarea resurselor instituției fiind dedicate folosului propriei persoane a inculpatului Nichita Gheorghe, mijloacele de probă administrate nu cuantifică nici măcar cu titlu provizoriu paguba materială cauzată, nefiind administrate nici mijloace de probă care să demonstreze provenienţa sumelor de bani cu care au fost plătiţi cei care puteau furniza informaţii relative la persoanele urmărite, se mai arată în Motivare.
Deşi se afirmă că inculpatul Avîrvarei Ştefan, în cursul lunii martie 2015, a dat ajutor unei persoane necunoscute din cadrul Primăriei Municipiului Iași pentru ca aceasta, la instigarea lui Nichita Gheorghe, să-și îndeplinească în mod defectuos atribuțiile de serviciu în sensul efectuării unor transferuri bancare în contul lui Dumitrașcu Ionuț, cu consecința vătămării intereselor legale ale Primăriei Municipiului Iași și a producerii unei pagube de 2.000 lei patrimoniului acesteia, în scopul de a-i asigura primarului Municipiului Iași un folos necuvenit, judecătorul va reţine că, pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu în cazul unei asemenea fapte , este necesar a se demonstra cu certitudine că suma de 2000 lei provine din fondurile Primăriei Municipiului Iaşi.
Judecătorul de drepturi şi libertăți reţine că în speţă există probe că inculpaţii ar fi comis infracțiunile imputate, însă privarea acestora de libertate nu este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
“În cauză nu pot fi reţinute însă afirmaţiile din motivarea referatului cu propunere de luare a măsurii arestării preventive, conform cărora pericolul poate fi cuantificat prin prognozare, în sensul că, în timp ce pe stradă erau comise infracțiuni şi contravenţii, Poliția Locală urmărea și realiza folosului primarului, iar, în timp ce primarul trebuia să fie la birou să rezolve lucruri, dădea dispoziții Poliţiei Locale pentru a-și putea realiza folosul propriu. În absenţa unor mijloace de probă, cel puţin sumare, de natură a demonstra consecinţele unei asemenea acţiuni de implicare a Poliţiei Locale Iaşi în atingerea unor scopuri exclusiv personale ale inculpatului Nichita Gheorghe, nu se poate reţine un grad de pericol social concret constând în punerea în primejdie a siguranţei cetăţenilor. Pentru reţinerea unui asemenea pericol se impune stabilirea cu exactitate, pe bază de probe, a numărului de angajaţi ai Poliţiei Locale Iaşi, a numărului de autoturisme aflate în dotarea instituţiei, aspecte care, prin raportare la numărul de angajaţi angrenaţi în activităţile impuse de inculpatul Nichita Gheorghe şi la modul de asigurare a exercitării atribuţiilor de serviciu prevăzute de lege, ar putea demonstra gradul ridicat de pericol concret pentru ordinea publică al actelor infracţionale pentru care inculpaţii sunt cercetaţi în cauză. În măsura în care, pe baza mijloacelor de probă se va demonstra implicarea unui număr atât de ridicat de agenţi ai poliţiei locale în executarea misiunilor încredinţate de inculpatul Nichita Gheorghe încât actele de violenţă stradală şi actele de conduită reprobabile au cunoscut o amplificare tocmai pe fondul lipsei de acţiune al organelor de ordine, pericolul concret la care se referă dispoziţiile art. 223 alin. 2 Cpp va putea fi reţinut ca temei pentru dispunerea măsurii arestării preventive. În actualul stadiu al cercetărilor, în opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi, afirmaţia conform căreia Poliția Locală urmărea și realiza folosului primarului în timp ce pe stradă erau comise infracțiuni şi contravenţii, este lipsită de fundament probator“, se mai arată în Motivare.
De asemenea şi afirmaţia conform căreia funcționarii publici ai Poliției Locale a Municipiului Iași au fost împiedicați să-și îndeplinească misiunea și resursele puse la dispoziția instituțiilor din Iași au fost utilizate în interesul primarului municipiului, reprezintă o acuzaţie formulată în termeni mult prea generici pentru a demonstra gradul de pericol concret pentru ordinea publică. Împiedicarea exercitării unei misiuni stabilite conform legii se impune a fi demonstrată expres şi prin raportare la o sarcină de serviciu determionată, nu prin raportare la faptul că inculpatul Nechita Gheorghe a solicitat sprijinul unui agent în scop personal. Se impune deci demonstrarea pe bază de probe a faptului că persoana la sprijinul căreia ar fi recurs primarul, avea de executat o altă misiune determinată, prevăzută de lege (spre exemplu efectuarea unei acţiuni de patrulare într-un cartier cunoscut pentru actele de violenţă) misiune care nu a mai fost executată din cauza intervenţiei inculpatului Nichita Gheorghe. În cauză nu există nici un fel de mijloace de probă care să demonstreze faptul că Poliția Locală nu şi-ar fi exercitat activităţile prevăzute de lege din cauza solicitării formulate de inculpatul care ocupă funcţia de primar, mai spun judecătorii Tribunalului Bucureşti.
“Desigur că actele infracţionale reţinute în sarcina celor trei inculpaţi prezintă un grad de pericol ridicat, inculpatul Nichita Gheorghe, în calitate de primar, folosindu-se de instituţii care au ca obiectiv asigurarea ordinii publice şi a siguranţei cetăţeanului, însă se impune a fi avut în vedere şi scopul în care au fost folosite aceste informaţii, scop constând preponderent în supravegherea unei persoane cu care s-a aflat anterior într-o relaţie afectivă fluctuantă, fiind interesat în primul rând de conduita martorei Samson Adina Mihaela precum şi de persoanele cu care aceasta se întâlnea. Informaţiile astfel obţinute nu au fost însă folosite în scopuri mult mai periculoase, cum ar fi şantajarea unor persoane în scopul abţinerii unor avantaje de ordin politic, economic sau de altă natură. Inculpatul a profitat de calitatea deţinută, solicitând informaţii unor persoane care aveau funcţii de conducere la nivelul Poliţiei Locale Iaşi, instituţie subordonată Primăriei Municipiului Iaşi. Din mijloacele de probă administrate în dosar nu rezultă că inculpatul ar fi conferit şi o destinaţie specifică acestor informaţii, simpla posibilitate că ar fi putut recurge la un asemenea gest sau că ar fi putut obţine informaţii şi din alte domenii de interes neputând fi reţinută în caracterizarea gradului de pericol concret pentru ordinea publică”, se mai arată în Motivare.
Potrivit judecătorilor, toate aceste aspecte demonstrează că privarea de libertate a inculpatului Nichita Gheorghe nu este necesară, buna desfăşurare a urmăririi penale putând fi asigurată şi prin dispunerea unei alte măsuri preventive, fără caracter custodial, însă cu impunerea acelor obligaţii specifice care să împiedice sustragerea inculpatului prin părăsirea teritoriului ţării sau o eventuală încercare de zădărnicire a adevărului prin contactarea celorlalte persoane cercetate în cauză în calitate de inculpat sau de suspect sau prin intrarea în legătură cu martorii.
Lipsa de substanţialitate a mijloacelor de probă sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu, raportate la persoana inculpatului, necunoscut cu antecedente penale, având o reputaţie bună în comunitatea din care provine, având în vedere şi poziţia procesuală exprimată în ultimul cuvânt acordat, demonstrează că în cauză buna desfăşurare a procesului penal poate fi asigurată şi prin dispunerea măsurii controlului judiciar.
