In perioada urmatoare, administratia Chirica intenționează să restaureze monumentul Independenței. Lucrarea a fost realizată în perioada iunie 1978 – octombrie 1979, cu scopul de a comemora o 100 de ani de la terminarea Războiului de Independență din anii 1877-1878. Creație a sculptorilor Gabriela Manole Adoc (autoare a statuii), și Gheorghe Adoc (autor al basoreliefurilor), este prima reprezentare figurativă a Independenței în arta monumentală românească. Putini stiu, insa, ca in redarea chipului Independentei s-au inserat elemente din fizionomia Elenei Ceausescu. Inaugurarea oficială a avut loc la 15 septembrie 1980, in prezenta cuplului prezidential.
Un proiect de hotărâre privind aprobarea documentației tehnice și a indicatorilor tehnico-economici pentru acest obiectiv va fi dezbătut în ședința Consiliului Local de vineri, 26 noiembrie. Valoarea totală a investiției este estimată la 2.383.587,84 lei, iar durata lucrărilor la 14 luni.
Lucrările vor viza înlocuirea integrală a pavajului de pe platforma generală (realizat în prezent cu pavele din beton), sistematizarea verticală (pentru îndepărtarea apelor meteorice de soclu), realizarea unui sistem de iluminat arhitectural, precum și mai multe intervenții de restaurare atât pe suprafețele de travertin, cât și de bronz. În total va fi refăcută o suprafață totală de 685 metri pătrați, din care statuia și basoreliefurile reprezintă 140 metri pătrați.
Statuia este turnată în bronz în tronsoane de câte 2,5 metri înălțime. Acestea au fost realizate la Combinatul Fondului Plastic București, fiind montate in situ. Ea este reprezentarea alegorică a României: o femeie tânără, pășind, cu hainele drapate de vânt și cu un mare drapel desfășurat și fluturând spre spate. Poziția avântată a personajului, drapajul îmbrăcăminții și forma drapelului, asemănătoare cu o mare aripă, amintesc de celebra sculptură a Greciei antice „Nike de la Samothrace”.
Soclul este așezat pe un plan cu trei trepte mai sus față de platforma pietonală. Este format dintr-o mare prismă, cu înălțimea de șase metri, suprapusă pe o prismă mai joasă, mai dezvoltată în lungime. Ansamblul soclului este finisat în travertin. Pe pereții soclului sunt aplicate șase plăci de bronz (în total, 104 metri pătrați), cu basoreliefuri reprezentând scene ale unor momente memorabile din războiul pentru independență al românilor:
– Chemarea poporului la arme: înscăunarea regelui Carol I sub care românii au obținut independența față de Imperiul Otoman;
– Proclamarea Independenței: Mihai Kogălniceanu proclamând în Parlament Independența Principatelor Române;
– Trecerea Dunării de către Armata Română;
– Cucerirea redutei Plevna;
– Capitularea armatei turcești: Osman Pașa capitulând în fața colonelului Cerchez;
– Marea biruință a drapelelor românești.
Deși arhitecții au dorit să amplaseze pe soclu un citat al poetului Mihai Eminescu, autoritățile vremii au decis amplasarea unui citat lung al lui Nicolae Ceaușescu: „Eroismul înaintașilor de acum un secol va trăi veșnic în conștiința profund recunoscătoare a întregii națiuni, iar opera făurită cu sângele lor, de generațiile de la 1877, va străluci întotdeauna în istoria noastră, ca una din cele mai mari izbânzi pe drumul libertății, progresului, independenței și fericirii poporului român”.
În anii ’90 acesta a fost înlăturat și amplasat cel actual, după dorința inițială a sculptorilor: „Independența e suma vieții noastre istorice”.
Marius GAVRILESCU
