Presa a relatat, pe surse, despre o plângere penală formulată de ministrul energiei din România împotriva unor ONG-uri ce au drept scop protejarea mediului, a patrimoniului natural și combaterea poluării.
Organizațiile semnatare consideră că, în realitate, ministrul energiei încearcă să își ascundă incompetența și să găsească în ONG-uri vinovații pentru problemele multiple generate de gestionarea proastă a sistemului energetic. În loc să dezvolte și implementeze Strategia energetică a României, tergiversată din 2007, ministrul aruncă vina pe ONG-uri, care își exercita dreptul legal la justiție, garantat de Constituție, pentru protecția dreptului la un mediu sănătos, și acesta garantat de Constituție. Prin acțiunea sa, profund nedemocratică, Ministrul Energiei încearcă să intimideze organizațiile, aflate deja într-o luptă inegală, pentru a se asigura că eventualele nereguli, ilegalități și impactul negativ al unor proiecte asupra mediului vor trece nepenalizate.
“Derapajul lui Burduja este unul periculos și specific unui regim totalitar. Nu poți să betonezi ultimele râuri sălbatice, să arzi lemnul, gazul și toate depozitele de carbon rămase, în numele energiei, ignorând dovezile științifice. Dar ca ministru poți fi tras la răspundere pentru agravarea situației climei pentru deciziile luate. Întreaga activitate Agent Green este în favoarea respectării Constituției, a legislației naționale, europene, a tratatelor internaționale pentru protecția mediului și, în fond, a democrației. Litigiile inițiate de Agent Green au ca unic obiectiv determinarea instituțiilor să respecte legislația, atenuarea schimbărilor climatice și conservarea biodiversității. Sesizarea și acționarea în judecată a instituțiilor corupte sunt parte din dificila misiune a organizatiei, iar justiția a stabilit în sute de litigii ca Agent Green a avut dreptate, că guvernul a acționat ilegal. Toate investițiile oprite prin demersurile noastre au fost considerate de instanțe ca fiind nelegale”, a declarat Gabriel Păun, președintele Agent Green.
“Într-un stat de drept, ignorarea hotărârilor instanțelor de judecată nu poate fi tolerată, iar guvernul României tocmai asta face, în mod sistematic, de ani de zile. Ministerele energiei și mediului și-au dat mâna în adoptarea unor OUG-uri ecocidare ce vor seca râuri sălbatice și vor duce la extincția unor specii prioritare de animale și plante. Procesele câștigate irevocabil în instanță de Bankwatch România și alte organizații de mediu pare că înfurie atât de mult instituțiile statului, încât le încețoșează gândirea. Nu putem ignora pericolul în care se află ecosistemele noastre fragile, iar România nu poate combate schimbările climatice nici secând și mai multe râuri și exploatând și mai multe resurse fosile, și nici punând pumnul în gura ONG-urilor sau simplilor cetățeni care contestă astfel de decizii”, declară Ioana Ciută, președinta Bankwatch Romania.
“În ultimii ani, comunitatea Declic a inițiat numeroase acțiuni în instanță care au scos la iveală ilegalități în aprobarea hidrocentralelor din perioada comunistă, susținute activ de miniștrii Sebastian Burduja și Mircea Fechet. Toate aceste procese au fost câștigate de Declic, judecătorii confirmând că atât autoritățile implicate, cât și Hidroelectrica, beneficiarul proiectelor, au încălcat legea în mod deliberat. Este important de menționat că aceste proiecte hidrotehnice nu pot fi realizate decât prin încălcarea legii, iar promotorii lor recurg la intimidarea organizațiilor care apără interesul public. Nu ne vom lăsa intimidați nici de instituțiile statului, nici de interesele mafiote din spatele acestor inițiative susținute fără scrupule de ministrul Energiei”, afirmă Roxana Pencea Brădățan, președinta Declic.
“Asemeni Federației Ruse, care a clasificat Greenpeace ca „organizație indezirabilă” în 2023, miniștrii din România, în loc să susțină dialogul și democrația au găsit o nouă modalitate de a le pune pumnul în gură organizațiilor de mediu susținând în spațiul public narativul fals prin care finanțarea organizației Greenpeace România ar veni din Rusia. Într-o societate sănătoasă, statul ar trebui să caute să colaboreze cu societatea civilă, să asculte opiniile tuturor părților interesate și să găsească soluții pentru binele comun. Greenpeace România își dorește un mediu curat și o planetă locuibilă pentru toată lumea, dar din păcate, în loc să găsim un partener în stat, ne găsim tot mai des în opoziție. Faptul că un ministru alege să aloce resurse ale statului pentru a persecuta puținele voci critice existente și nu pentru a găsi soluții regenerabile și nepoluante pentru criza energetică în care trăim este extrem de grav. Aceste tactici incalificabile sunt folosite în state nedemocratice cu scopul de amuți societatea civilă. Nu aceasta este societatea în care vrem să trăim.” Elena Ionescu, Fundația Greenpeace CEE România
Organizațiile nu sunt străine de lupte inegale și de acțiuni de hărțuire și intimidare inițiate de autorități ale statului împotriva lor. În decembrie 2021 asociațiile Agent Green, Bankwatch România şi Fundaţia Eco-Civica s-au prezentat în fața unei comisii de anchetă din Parlament, după ce au fost somate, sub ameninţarea unei posibile urmăriri penale pentru “împiedicarea aflării adevărului”. Această comisie urmărea, declarativ, stabilirea cauzelor creşterii substanţiale a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice de la acel moment. În realitate, însă, inițiativa parlamentarilor nu a fost altceva decât o tentativă (eșuată) de intimidare a organizațiilor, un precedent extrem de periculos ce a prefațat apariţia unui curent transpartinic iliberal anti-european în România.
La finalul lui 2022 treizeci de parlamentari PNL și PSD au inițiat mai multe modificări legislative menite să limiteze posibilitatea societății civile de a contesta în instanță investițiile imobiliare care afectează mediul. Una din modificări prevedea ca, pentru a putea ataca în instanță un act administrativ în baza căruia este derulată o investiție, publică sau privată, un ONG ar putea fi obligat să depună o garanție de până la 50.000 de lei, iar membrii fondatori ar fi putut fi obligați la plata unor cheltuieli de judecată ca persoane fizice. Inițiativa a fost retrasă în martie 2023, însă adversitatea față de activitatea ONG-urilor nu s-a șters.
În 2023 Bankwatch România a transmis o plângere formală împotriva României către Raportorul Special ONU pentru Apărători ai Mediului, sub Convenția de la Aarhus, privind mai multe situații de hărțuire și intimidare direcționate împotriva sa și a angajaților săi. Printre situațiile enumerate se afla și cea descrisă mai sus privind comisia parlamentară de anchetă a creșterii prețurilor la energie, dar și alte atacuri în spațiul public ale unor persoane private sau publice.
În scrisorile sale adresate Guvernului României în acest dosar, Raportorul Special subliniază clar obligațiile ce survin părților Convenției de la Aarhus, care prevede că “fiecare parte se asigură că persoanele care își exercită drepturile în conformitate cu dispozițiile prezentei convenții nu vor fi penalizate, persecutate sau hărțuite în vreun fel pentru implicarea lor.”
Cu toate acestea, statul român și reprezentanții săi refuză în continuare să își îndeplinească obligațiile asumate la nivel internațional și preferă să apeleze la astfel de metode nedemocratice pentru a îi reduce la tăcere pe cei care semnalează încălcări ale legii.
Și Asociația Agent Green a formulat în 2024 o plângere împotriva României către Raportorul Special ONU pentru Apărători ai Mediului, sub Convenția de la Aarhus, fiind supusă unui linșaj mediatic și unor litigii care au ca scop intimidarea și hărțuirea organizației.
Organizațiile informează că vor sesiza instituțiile abilitate cu urmărirea penală pentru denunț mincinos din partea ministrului energiei precum și forurile europene, inclusiv Comisia Europeană si Comitetul de Conformare al Convenției de la Aarhus, dacă informațiile vehiculate în presă se confirmă.
Organizații susținătoare:
Asociația Agent Green, Președinte Gabriel Păun
Asociația Bankwatch România, Președintă Ioana Ciută
Asociația Ecolegal, Președintă Rădulescu Cătălina Mihaela
Asociația Hăpluț și prietenii Buzău, Președinte Udrea Sorin-Eduard
Asociația Toto&Pufi, Președinte Alina Florescu
Asociația TAC Social, Director Executiv Anca Georgescu
Asociația Grupul de Inițiativă Civică Master – Terra, Președintă Ildiko Bădescu
Asociația Centrul pentru Legislație Nonprofit – Președinte Octavian Rusu
Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare – președinte János MÁRK-NAGY
Asociația “Și ei au dreptul la viață” – Director Executiv Popa Cristina-Elena
Asociația A DOUA SANSA Vâlcea
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Director Executiv, Anda Serban
Fundația Eco-Civica
APADOR-CH, Director Executiv Georgiana Gheorghe
Átlátszó Erdély/Transilvania Transparentă
Asociația 2Celsius, Director Executiv Mihai Stoica
Asociația ACCEPT, Director executiv Victor Ciobotaru
Centrul pentru Inovare Publică, Director executiv Ovidiu Voicu
Asociaţia ActiveWatch, Preşedintă Liana Ganea
Fundația Greenpeace CEE România, Directoare Executivă Elena Ionescu
Asociația MozaiQ LGBT, director executiv Vlad Viski
Centrul de Resurse Juridice, Director executiv interimar Valentina Nicolae
Asociația Parcul Natural Văcărești, Director executiv Dan Bărbulescu
Miliția Spirituală, Mihail Bumbeș, Mihai Burcea
Comunitatea Declic, Roxana Pencea Brădățan, președintă Declic
Asociația Sache, Președinte Laura Fincu
Asociatia Identity.Education, Președinte Andre Rădulescu
Asociația Altitudine, Președinte Alexandru Teleagă
Centrul FILIA, Directoare executivă Andreea Rusu
Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice, Președinte Florin Buhuceanu
Fundația TERRA Mileniul III, Președintă Lavinia Andrei
Funky Citizens, Președintă Elena Calistru
Asociația Mai Mult Verde, Directoare Executivă Andreea Hofer
Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale-FONSS, Directoare Diana Chiriacescu
Asociația Vulgar, Președintă Zorilă Ioana Alexandra
Radu SEICARU
