„E mai bine să eșuezi în condiții onorabile decât să reușești prin fraudă.” – Sofocle
Frauda, înșelăciunea sau hoția se definește ca o faptă de rea-credință și care se pedepsește penal. Acțiunea este denumită în fel și chip: furt, hoție, furătură, furtișag, furăciune, șparlire. A fura vine din latina vulgară – furare.
Fapta este răspândită pe întreaga planetă, desigur în mod variat. Cauza? La unii – lăcomia, la alții – sărăcia, și la alții – gustul înșelăciunii, al trădării de sine – în primul rând – , fără ca acest simț să fie trecut prin filtrul propriei rațiuni.
Se întâmplă de multe ori, și acum din ce în ce mai mult, ca oamenii să se conecteze la ceea ce este în dizarmonie cu vibrația sufletului lor, cea dăruită de Divinitate, cea a normalității, a armoniei. Am putea spune că uneori această conectare scapă voinței și interesului nostru, atragem sau suntem atrași spre vibrații negative; conectarea se poate face, în acest caz conștient sau inconștient, uneori din necunoaștere, neînțelegere sau din naivitate. Se intră într-o sferă a înșelăciunii, înșelăm sau suntem înșelați, comportamentul este deviat de la normal și moralitatea este călcată în picioare.
Cu ocazia alegerilor din 3 noiembrie, în America s-au produs fraude la vot. Adică înșelăciune, hoție, dar parcă sună mai puțin calomnios cuvântul care se folosește – fraudă. Alegerile se dovedesc a fi fost machiavelice, deoarece în afara strictei corectitudini care s-ar fi cerut, s-a dovedit a se fi desfășurat cu calcul premeditat cu țintă foarte precisă, dibaci și chiar ingenios – pe alocuri. Ca o paranteză amintesc alegerile din 1946 din România, când s-a făcut pasul decisiv pentru comunizarea României. Comuniștii, sprijiniți de armata sovietică de ocupație, au falsificat grosolan alegerile, apoi au trecut la dezmembrarea Opoziției, de multe ori prin violență. După ce au obținut fraudulos controlul asupra Parlamentului, comuniștii au trecut la planul final: i-au arestat pe liderii partidelor democratice, apoi l-au șantajat pe Regele Mihai I să abdice și să plece în exil, iar în 1948 a urmat interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Și a început organizarea României după modelul sovietic. Acea pagină de istorie a avut ca tutlu cuvintele lui Stalin rostite în 1937: „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile.” Revin la situația din Statele Unite ale Americii. Democrații, dar și unii republicani, s-au delimitat de acuzațiile de fraudă în alegeri, lansate de președintele american Donald Trump. „Aceasta devine nebunie”, a spus un congresmen din Illinois, apreciind că preocupările legitime cu privire la fraudă ar trebui tratate legal. El a avertizat de asemenea asupra răspândirii „dezinformării”. „Nu există nicio susținere pentru afirmațiile președintelui care subminează procesul nostru democratic. America numără voturile și trebuie să respectăm rezultatele așa cum am făcut întotdeauna înainte”, a spus un guvernator republican din Maryland. Adică cum? Tot așa… fraudând? „Dacă cineva are dovada unor nereguli, ar trebui să o prezinte și să o rezolve.” Păi asta se și încearcă a se face! De ce se tem oare? Consideră eventuala dovedire a fraudei un pericol pentru democrație? Sau o știrbire a prestigiului partidului furăcios? Unii pur și simplu au afirmat de asemenea că nu văd nicio o dovadă a unei fraude semnificative în alegerile din 3 noiembrie. Ca și cum a fura un ou nu este același lucru cu a fura un bou (după un proverb românesc) și invers: a fura un bou poate fi considerat a fi furtul unui ou (după ei).
Istoria ne-a dovedit că nu numai cu săbii și bombe au fost dobândite teritorii, ci și prin fraudă. Iată că, dimensiunile fraudei pot fi inimaginabile, dar tot fraudă se numește și furtul mic și cel mare, cu atât mai mult cu cât și unul și altul pot răsturna situații. De aceea trebuie descoperite, date la iveală, pedepsite, pentru a nu mai fi repetate în viitor. „Unde-i lege nu-i tocmeală!”, sună un alt proverb românesc.
Înțeleptul grec Socrate, într-un larg dialog a ajuns la noțiunea de Adevăr și Dreptate: „ … Cei care ascultă de legi se poartă după dreptate. … Și știi cum se numește dreptate? Ceea ce poruncesc legile. … Așa dar cei care fac ceea ce le spun legile, fac ce e drept și ceea ce se cuvine (…) Deci cei care se conduc după dreptate, sunt oameni drepți. (…) Iți închipui că ne putem supune legilor fără să știm ce poruncesc ele? – Nu! – Prin urmare, acei care cunosc legile ce rânduiesc legăturile între oameni, se poartă potrivit dreptății! Așa dar cei care se poartă după dreptate sunt oameni drepți (…) E om drept acela care cunoaște legile care-i călăuzesc purtarea față de ceilalți oameni”.
Președintele Donald Trump, într-un discurs important, a promis să continue lupta împotriva rezultatelor alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie 2020, oferind detalii despre ultimele sale acțiuni pentru a combate frauda electorală, într-o înregistrare video de 45 de minute.
Președintele a vorbit pe larg despre toate alegațiile de fraudă și iregularități înregistrate la vot, prezentate în cadrul a numeroase audieri organizate în toată țara de către echipa sa de avocați condusă de fostul primar al New Yorkului, Rudy Giuliani. „În calitate de președinte, nu am o datorie mai înaltă decât să apăr legile și continuitatea Statelor Unite”, a declarat Președintele. „De aceea, sunt hotărât să protejez sistemul nostru electoral, care se află acum sub un asediu concertat.” „…Continui să merg înainte deoarece reprezint 74 de milioane de oameni.”
Președintele și-a onorat de fiecare dată promisiunile făcute, a luptat din răsputeri să le ducă la îndeplinire. Cred că o va face și acum. Și mai cred în oamenii care vor lupta alături de Președinte pentru aflarea adevărului și redarea demnității acestei țări.
Președintele a afirmat că va prezenta în instanță dovezile fraudei în masă, sperând că se va ajunge la Curtea Supremă, dominată de judecători conservatori. „Le vom arăta și sperăm că tribunalele – în special Curtea Supremă a Statelor Unite – le vor vedea și vor face ceea ce este corect pentru țara noastră”, a spus el. Adică – Adevărul, Dreptatea. „Dacă nu eliminăm frauda, frauda enormă și oribilă care a avut loc la alegerile din 2020, nu vom mai avea o țară”, a avertizat el.
Biblia este categorică, clară şi în privinţa furtului. Porunca a opta a Decalogului spune: „Să nu furi!” Tot Biblia ne învață: „Nu apuca pe calea celor fără de lege și nu păși pe drumul celor răi! Ocolește-o și nu merge pe ea, treci pe alături și du-te mai departe; căci ei nu dorm până nu făptuiesc rău și nu-i mai prinde somnul până nu fac pe cineva să cadă. Căci ei se hrănesc din pâine agonisită prin fărădelege și beau vin dobândit prin asuprire.” (Pilde, cap. 4,14-17)
Există oameni care mai păstrează caracterul cinstit al fiecărui neam, deși de multe ori sunt luați în derâdere, sau li se acoperă glasul, lăsându-se astfel cale liberă comportamentului lipsit de cinste. Căci necinstea înseamnă corupție, abatere de la morală și într-o societate întemeiată pe cultul banului, corupția ia amploare.
Cu toate acestea, oamenii cinstiți sunt cei mulți care nu pot admite necinstea trecută cu vederea și cred că vor lupta în continuare pentru adevăr. Putem lăsa ca moralitatea să fie anulată și a lăsa să fie călcată onoarea cu bocancul? Oamenii au mai lăsat odată să treacă peste ei bocancul bolșevic, vrem să se repete?
Trăim într-o lume în care există nu numai indivizi, dar și instituții specializate în înșelarea legii, ai căror angajați, bine plătiți, fac aranjamente, interpretări false, mincinoase, înșelăciuni prin care îi acoperă pe cei ce fură. Sunt, cu alte cuvinte, specializați în furt, pentru ei „legea sunt eu, legile suntem noi, clica noastră!”. În acest mod se poate schimba concepția despre viață a oamenilor, ne mai ținând cont de cinste, dreptate, onoare.
Înșelăciunea, furtișagul sunt frecvente în viața de zi cu zi, au devenit droguri pentru diferiți indivizi, aflați unii în administrarea unor țări, alții în politică.
Vavila Popovici – Carolina de Nord