171 de proprietăți în Ţara Românească şi 8 în Transilvania. Averea lui Constantin Brâncoveanu, confiscată de autorităţile otomane odată cu execuţia sa și intrată în vistieriile sultanul după acest eveniment tragic, se ridica la suma de peste 900.000 taleri, o sumă fabuloasă pentru acea epocă. Veneţianul Andrea Memmo însuma însă averea lui Brâncoveanu la peste 2 milioane guruşi (monedă turcească), fără terenurile din Valahia.
Din fericire, Brâncoveanu nu a fost doar “Prințul aurului”, a fost și un diplomat iscusit, apărător al ortodoxiei şi al intereselor ţării. Constantin Brâncoveanu a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, iar de numele său sunt legate multe capodopere arhitecturale. În timpul domniei lui, viața spirituală și culturală din Valahia a cunoscut o efervescență fără seamăn, la curtea sa s-au perindat marii învațați ai vremii, iar Academiile Domnești au avut o remarcabilă activitate. Numeroasele sale ctitorii sunt cunoscute și admirate, iar stilul brâncovenesc stă la baza stilului românesc în arhitectura urbană.
Ecourile acestei epoci glorioase se regăsesc în colecția de icoane din perioada lui Brâncoveanu și perioada imediat următoare, incluse în licitația Artmark din data de 23 aprilie. Printre acestea, de remarcat sunt câteva icoane împărătești pe lemn: “Soborul Sfinților Arhangheli”, Țara Românească, a doua jumătate a sec. XVIII, piesă foarte rară, de colecție (preț de pornire € 6.000), “Sfântul Nicolae pe tron”, Țara Românească, sfârșitul sec. XVIII (preț de pornire € 2.200), “Sfântul Prooroc Ilie și Sfântul Nicolae”, zugrav Vasile, Țara Românească, 1773 (preț de pornire, € 2.000), “Sfânta Parascheva”, Oltenia, jumătatea sec. XVIII (preț de pornire, € 2.000).
Și tot în cadrul Licitației de Valori Tradiţionale, inclusiv o colecţie de icoane Post-Brâncovenești din 23 aprilie, cei interesați pot achiziționa ceramică tradițională, costume populare, lăzi de zestre, scoarțe, obiecte uzuale nelipsite din bătătura oricărui bun gospodar.
Aida POPA