Vineri, 7 februarie, sub sloganul „Hai să citim împreună!” al editurii Cartea Românească Educațional, iubitorii de poezie se pot întâlni cu poetul Horia Zilieru. Asta pentru că poetul lansează, în premieră la Iași, proaspătul volum de poeme „Mirungere”, publicat la sfârșitul lui 2019 la Editura Cartea Românească Educațional. Evenimentul ce va avea loc la Librăria Cartea Românească Educațional din Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 2 din Iași va începe la ora 18:00, iar despre volum și opera poetului vor vorbi criticul literar Ioan Holban și poeții Livia Iacob și Liviu Apetroaie. Moderatorul evenimentului va fi poetul și editorul Vasile Burlui. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, filialala Iași.
„Roza e floarea de geniu a poetului şi hrănită cu suflarea morţilor ea dă o beţie extatică albă. Biblia, mitologia greco-latină, literatura veche şi nouă, semiotica şi iconografia bizantină sunt convocate pentru a susţine plângerile şi, mai ales, jubilaţiile poetului hărăzit sau blestemat să poarte crucea unei nestinse suferinţe, suferinţă ce s-a transformat, bineînţeles, într-un obiect de cult. Am impresia că Horia Zilieru vrea să întocmească în Orfeon o gramatică a erosului.”, spune despre poet, academicianul Eugen SIMION.
Horia Zilieru este poet român contemporan. S-a născut la 21 mai 1933, comuna Racovița, județul Argeș, fiind fiul lui Marin Iancu și al Anei (n. Matei-Apostol). Școala primară o face în satul Contești, județul Argeș (1939-l945), apoi urmează cursurile Școlii Pedagogice din Câmpulung (1945-1951). Este licențiat al Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1951-1955). A debutat cu poezie în Albina (1947). Debutul editorial are loc cu volumul de versuri Fluierul (1959). Colaborează la Cronica, Luceafărul, Romania literară, Tribuna etc. A publicat mai multe volume de poeme: Florile cornului tânăr (1961), Orfett îndrăgostit (1966), Alcor (1967), Iarna erotică (1969), Umbra paradisului (1970), Nunțile efemere (1972), Orfeu plângând-o pe Eurydice (1973), Cartea de copilărie (1974), Astralia (1976), Oglinda de ceață (1979), Orfeon (1980), Addenda la un fals tratat de iubire (1983), Raza eternă (1984), Doamna mea, eternitatea (1987), Fulgul și cenușa (1989) și multe alte cărți după 1989. Pentru volumele sale, poetul primește, de-a lungul timpului, mai multe premii și distincții, iar din partea Academiei, I se acordă prestigiosul premiu „M. Eminescu” al. Acad. pe 1980.
Aida POPA
