La Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USAMV- în curând Universitatea pentru Științele Vieții) se derulează studii privind posibilitatea introducerii frunzelor de quinoa în consumul alimentar. Plantă originară din America latină, quinoa ar putea în viitorul apropiat să fie cultivată pe suprafețe de teren importante și în România datorită cercetătorilor de la USAMV Iași, unde se studiază valoarea alimentară și agrotehnologică care o fac pretabila în vederea valorificării pentru frunze.
În serele USAMV Iași sunt folosite, de exemplu, de către doctoranzi, pentru cercetări, două soiuri ce sunt omologate în Danemarca.
”Experimentul de față este despre specia Chenopodium quinoa, o specie originară din America de Sud care este foarte cunoscută pentru semințele sale deosebit de valoroase, fiind considerată un aliment bogat nutritiv alături de nuci, goji sau semințele de in. Semințele de quinoa au un conținut ridicat de substanțe nutritive, cum ar fi: potasiul, manganul, fierul, cupru, zinc, fosfor, proteine, acid folic dar și fibre nutritive. Beneficiile acestei plante ne-au convins că trebuie studiată și varianta introducerii în cultura românească, dar ca plante legumicole, respectiv pentru consumul frunzelor, nu doar al semințelor”, a transmis Raluca Chiriță, doctorand al USAMV Iași.
În general, quinoa este folosită pentru semințe, însă la fel de valoroase din punct de vedere alimentar sunt și frunzele care pot fi consumate în salate, de exemplu.
”În Europa se cultivată doar pentru semințe care au un strat de saponină care o face amăruie, de aceea trebuie spălată bine înainte de a fi consumată. Studiile noastre au în prim-plan pseudocereala viitorului și datorită faptului că nu conține gluten, se adaptează foarte ușor condițiilor diferite de mediu, iar la noi producțiile ar fi mai mul decât satisfăcătoare. Încercăm diferite metode experimentale pe două soiuri ce sunt deja omologate în Europa, în Danemarca – în România nu este încă niciunul omologat – le-am avut în cultură și în studiu în ultimii doi ani. Aplicăm diferite tratamente de fertilizare utilizând microorganisme sau fertilizarea minerală coroborate cu stresul hidric. Luând-o în calcul ca și plantă legumicolă, putem avea o producție foarte bună, la fel și deschiderea către consum a românilor credem că va fi una importantă, numai piața de desfacere va rămâne o situație de rezolvat”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Stoleru, coordonator al cercetărilor derulate la USAMV Iași.
Aida POPA
