Complicitate, șpagă și pasivitate în formă agravantă! Acestea sunt cele trei stări de fapt care concură la una dintre cele mai grotești mușamalizări criminale ale unui incident cu grave repercursiuni asupra Iașului. S-au scurs 3 săptămâni de la incidentul în care o tonă de deșeuri medicale periculoase au ars într-un depozit neautorizat al companiei Ropharma, și nicio instituție a statului nu a impus vreo măsură împotriva companiei farmaceutice vinovate. În materialul de față vă vom explica și de ce.
Reamintim faptul că în data de 27 ianuarie 2025, în jurul orei 10:00, în incinta companiei Ropharma din municipiul Iași, de pe strada Smârdan, a izbucnit un incendiu într-o clădire anexă a companiei, o magazie de aproximativ 50 de metri pătrați, unde se aflau depozitate substanțe extrem de periculoase pentru sănătatea publică și mediul înconjurător. Printre materialele combustibile au fost identificate o tonă de deșeuri medicamentoase, printre care clorura de brom, oxid de fier, oxid de cupru, cianuri, morfină, substanțe psihotrope, medicamente expirate și alte produse chimice extrem de toxice.
Ce face acest incident cu atât mai alarmant este faptul că acea clădire nu era autorizată pentru depozitarea deșeurilor medicamentoase, ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a reglementărilor de mediu și sănătate publică. Faptul că aceste substanțe periculoase erau stocate într-un spațiu necorespunzător ridică semne mari de întrebare despre măsurile de securitate implementate de companie, dar și despre eventualele breșe în legislația și controalele de mediu din România.
Deși incendiul a fost stins în timp util de către pompierii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU), există grave îngrijorări cu privire la informațiile oficiale prezentate publicului. Autoritățile susțin că incendiul ar fi fost cauzat de un „efect termic al curentului electric al unui conductor defect”, însă detaliile oferite sunt insuficiente pentru a explica pe deplin amploarea riscurilor implicate. În plus, surse neoficiale sugerează că ar putea exista încercări de mușamalizare a incidentului, inclusiv posibile presiuni asupra autorităților pentru a opri o investigație completă.
Suspect este si faptul ca in urma incidentului, Ropharma nu a iesit public cu nicio pozitie oficiala, semn al recunoasterii implicite a unei culpe si a faptului ca a evitat pe cat posibil sa isi prinda tinichele de coada.
Aceste semne de întrebare au stârnit un val de neliniște atât în rândul ieșenilor, cât și în rândul organizațiilor de mediu și sănătate publică. Se ridică, de asemenea, întrebarea dacă Ropharma respectă toate reglementările legale privind depozitarea și gestionarea substanțelor periculoase. Este un aspect esențial, având în vedere că un incendiu într-un depozit de substanțe chimice periculoase poate avea consecințe devastatoare asupra sănătății publice și asupra mediului.
În acest context, se impune deschiderea unei anchete oficiale pentru a clarifica circumstanțele incendiului și impactul asupra sănătății publice și mediului. De asemenea, este imperativ ca autoritățile să investigheze posibilele încercări de mușamalizare a incidentului și să asigure o informare corectă și transparentă a publicului, având în vedere riscurile grave de contaminare ce pot afecta întreaga comunitate.
Mai mult, putem spune că acest incident a fost unul premeditat, în condițiile în care depozitarea deșeurilor medicamentoase în acea clădire neautorizată nu respecta reglementările în vigoare, în special în ceea ce privește condițiile de siguranță și protecția mediului. Coroborând toate aceste aspecte, putem spune că acest incident nu numai că a fost tratat cu superficialitate, dar s-a încercat în mod voluntar mușamalizarea lui, iar reporterii AgoraPress au dovezi în acest sens.
Omul cu șpaga
Unul dintre cei care au gestionat acest circuit al șpăgilor menite a acoperi incidentul de la Ropharma este Mihai Zaharescu, un apropiat al acționarilor companiei farmaceutice care și-a asumat sau a fost folosit ca “săgeată”, misiunea de a acoperi incidentul, dând șpăgi în stânga și în dreapta. Inclusiv asupra reporterilor AgoraPress au existat unele presiuni de acest gen, dupa aparitia articolului “Iasul, la un pas de tragedie – o tona de deseuri medicale periculoase au ars intr-un depozit neautorizat al companiei Ropharma”.
Ulterior acestor presiuni, site-ul AgoraPress a facut obiectul unor infantile incercari de atac cibernetic, fiind lansate tentative de phishing cu scopul ca un bot sa fure parola site-ului, semn al unei reale disperari din partea unor scursuri care ar pune oricand in pericol sanatatea iesenilor pentru bani. Impotriva acestor practici mizerabile, a fost depusa deja o plangere penala.
Mihai Zaharescu este cunoscut pentru implicarea sa în industria ospitalității și pentru afacerea Fire Ribs, un restaurant specializat în preparate de tip barbeque.Înainte de a se dedica industriei ospitalității, Mihai Zaharescu a fost implicat în afaceri precum Duvana Grup și Alpha Blink, ambele intrând în faliment. Falimentul Duvana Grup a avut loc în 2012, iar Alpha Blink a intrat în faliment cu o masă credală de aproximativ 937.923,80 lei.
De asemenea, Zaharescu a fost asociat în afacerea Vivo, o rețea de restaurante fast-food, și a fost implicat în administrarea Cinema Bistro. În ceea ce privește relațiile personale, Mihai Zaharescu este cunoscut pentru legăturile sale cu politicieni și interlopi, cât și pentru cariera sa antreprenorială marcată de controverse și falimente.
În iulie 2022, Zăhărescu a transferat administrarea restaurantului Fire Ribs către BEST CONFORT SRL, care ulterior a intrat în faliment. Afacerea a fost preluată de NEWPOINT RELATIV SRL, deținută oficial de Ion Alexandru Omer și administrată de Roxana Gabriela Omer.
În ciuda acestor falimente, Zăhărescu a continuat să activeze în domeniul afacerilor, fiind asociat și administrator la ACTIV PMW SRL, o firmă declarată inactivă de către Fisc încă din iunie 2019.
Per ansamblu, Mihai Zăhărescu este o figură controversată în peisajul economic și social al Iașului, cu o carieră marcată de falimente și relații complexe în lumea subterana a Iasului.
Spălare de bani și plăți ilegale către medici
De-a lungul anilor, Ropharma a fost implicată în mai multe controverse și anchete. În urmă cu aproximativ patru ani, Ropharma a fost implicată într-un scandal de spălare de bani. Șase angajați ai companiei și stareța unei mănăstiri din județul Bihor au fost condamnați la pedepse cu suspendare într-un dosar instrumentat de procurorii DIICOT. Ancheta a relevat că Ropharma a virat 914.000 de lei în contul Mănăstirii Sfintei Cruci Oradea, sub pretextul unor sponsorizări. Ulterior, 86% din această sumă a fost returnată în conturile personale ale 17 angajați ai sucursalelor Ropharma din Mureș, Bacău, Iași și Vaslui. Acești angajați au fost implicați în scheme de spălare de bani și plăți ilegale către medici pentru promovarea produselor farmaceutice ale companiei.
Achiziții imobiliare și tranzacții financiare
În septembrie 2024, s-a raportat că Ciprian Bostan, prim-vicepreședinte al PNL Iași și manager public al Primăriei Iași, a achiziționat un spațiu comercial de aproximativ 100 de metri pătrați de la Ropharma pentru suma de 225.000 de euro. Ulterior, Bostan a închiriat acest spațiu echipei de campanie a lui Mircea Geoană. Această tranzacție a stârnit controverse și întrebări cu privire la posibile conflicte de interese și transparența afacerilor companiei. Aceste incidente subliniază necesitatea unei supravegheri riguroase a activității acestei companii farmaceutice care face rabat, de ani de zile, de la reglementările legale și etice în domeniu.
Într-un material viitor vom reveni cu amănunte legate de interesele din spatele acestui incident, și instituțiile publice care s-au făcut paravan în jurul Ropharma pentru mușamalizarea acestui caz.
Radu SEICARU
