Expoziție istorică la Palatul Cesianu-Racoviță cu ocazia împlinirii a 164 de ani de la actul istoric al Unirii Principatelor Române din 24 ianuarie 1859, care a pus noul stat România pe harta politico-administrativă a Europei. În premieră, își fac apariția pușca de vânătoare a lui Alexandru Ioan Cuza și ceasul de trăsură a lui Mihail Kogălniceanu. Astfel, cele 2 piese istorice, de valoare muzeală, vor putea fi admirate în expoziția de o zi, mâine, marți, 24 ianuarie. Pușca de vânătoare a lui Alexandru Ioan Cuza a fost realizată la mijlocul secolului al XIX-lea și poartă pe țeavă monograma princiară aurită a primului domnitor al statului național România. Raritatea, cu mecanismul inscripționat „Manufactura Română”, reține atenția prin caracterul ei frust, în ciuda extinderii decorațiunilor. Este cunoscut faptul că, în epocă, vânătoarea era sportul nobilimii, cu atât mai mult al ofițerilor, între pasiune și obligație socială, iar Alexandru Ioan Cuza nu făcea excepție. Arma este una de panoplie, dezactivată, nefuncțională. O piesă de aceeași valoare – carabina domnitorului Alexandru Ioan Cuza, „Manufactura Română”, se află în colecția Muzeului Municipiului București. Alături de Alexandru Ioan Cuza, a trăit fericirea unui ideal împlinit – Unirea – și Mihail Kogălniceanu, cel care a avut un rol major în desfășurarea evenimentelor de acum 164 de ani: deputat în Adunarea ad-hoc, fruntaș al mișcării Comitetului Unirii, prim-ministru al Moldovei, ministru de Externe și președinte al Academiei Române. Datorită unei circumstanțe fericite, în mica expoziție dedicată celebrării a 164 de ani de la Unirea Principatelor Românilor va putea fi expus și ceasul de trăsură ce a aparținut lui Mihail Kogălniceanu. Piesa de colecție, de secol XIX, este realizată din bronz și cristal și face parte dintr-o colecție privată. Rolul ceasurilor de trăsură era de a măsura timpul în cursul unor călătorii îndelungate. Fapt interesant, aceste ceasuri de trăsură, alcătuite încât să fie rezistente la șocurile aferente deplasării, foloseau, în loc de pendul, un balansier (precum un ceas automatic contemporan), pentru a nu trebui întoarse. În România, până la construirea căii ferate care lega Muntenia de Moldova, o călătorie de la București la Iași cu trăsura dura 4-5 zile. Ceasul de trăsură a lui Mihail Kogălniceanu a fost achiziționat dintr-o licitație publică organizată de Artmark în 2015 pentru prețul de adjudecare de 1.600 de euro. Totodată, vizitatorii vor avea ocazia să admire și un rar exemplar al „Istoriei Valahiei și a Moldovei” de Mihail Kogălniceanu, din 1837, care va fi scos la licitație pe 2 februarie, alături de o impresionantă colecție de cărți rare, ediții princeps, documente istorice, hărți vechi sau fotografii de epocă ce ilustrează celebre personalități sau evenimente istorice. Mai mult, cei care vor păși pragul Palatului Cesianu-Racoviță marți, 24 ianuarie, vor avea ocazia să urmărească o secvență din filmul „Rug și flacără”, 1980, care conține discursul lui Alexandru Ioan Cuza din 24 februarie 1862 când se aniversau 3 ani de la Unirea Principatelor Române și când se deschide Primul Parlament al României, iar București este proclamată capitala țării. În rolul domnitorului Cuza – marele actor român Florin Piersic. Expoziția de la Palatul Cesianu-Racoviță, str. C.A. Rosetti nr. 5, va fi deschisă spre vizitare conform programului obișnuit: 10:00-20:00. Aida POPA