Istoria pare a se răzbuna pe cel mai mai mare dezvoltator imobiliar al Iaşului. Cristin Zamosteanu, apărut peste noapte în peisajul imobiliar ieşean, a reuşit să demoleze un monument în incinta fostei fabrici Niciman, dar i s-a înfundat în curtea şcolii de surdo-muţi, acolo unde nu poate demola nicio clădire pentru a-şi satisface portofoliul şi renumele de cel mai în vogă dezvoltator imobiliar al momentului. Mai nou, pe locul în care doreşte construirea celui mai înalt turn de birouri din Iaşi, în zona Elena Doamna, au fost făcute nişte descoperiri arheologice care trag în jos proiectul imobiliar
În vara anului 2009, un excentric proiect imobiliar, prin care se dorea construirea unui turn de 20 de nivele pe locul unei parcări din zona Elena Doamna, a împărţit Consiliul Local în două. După multe polemici, dezvoltatorul imobiliar Investexpert SRL din Vaslui a trebuit să-şi strângă schiţele, să-şi pună coada între picioare şi să aştepte vremuri mai bune sau o altă garnitură deliberativă, executivă sau de urbanişti, pentru a-şi putea vedea visul cu ochii. Aşa se face că la trecerea a mai bine de 6 ani, proiectul a încăput pe mâna unui alt alt dezvoltator, în persoana lui Cristin Zamosteanu, care a reuşit să înfigă primul hârleţ la baza temeliei viitorului “zgârâie nori” al Iaşului, însă, ce a găsit în pământ nu a avut darul să-l bucure.
Istoria de sub tălpile turnului
În urma unei cercetări arheologice începute prin luna decembrie 2016, în parcarea din vecinătatea Hotelului Europa, pe terenul omului de afaceri Cristin Zamosteanu, arheologii au scos la lumină câteva fundaţii de piatră care se întind pe întreaga suprafaţă de teren pe care afaceristul vrea să ridice cea mai înaltă clădire de birouri din Iaşi, de 20 de nivele. „Din cauza vremii, săpăturile de acolo au intrat într-un soi de conservare. Ne-am oprit cu cercetările de acolo la fundaţiile din piatră ale unor case, construcţii de secol XIX, şi o intrare într-o pivniţă”, a declarat arheologul Bobi Apăvăloaiei. Sub coordonarea arheologului Stela Cheptea, s-a trecut al decaparea zonei, s-au îndepărtat betoanele parcării şi stratul suport şi s-a conturat traseul fundaţiilor, urmând ca cercetarea propriu-zisă să se reia când se va mai îmbunătăţi vremea.
Turnul din zona rezervată familiilor boiereşti
Săpăturile la fundaţia turnului au ajuns la jumătate de metru sub cota parcării, dar pe măsură ce cercetarea arheologică va avansa este posibil să fie găsite şi vestigii de secol XVI, ştiut fiind faptul că în acea perioadă, în această parte de oraş se găseau locurile rezervate familiilor boiereşti. „Toate familiile importante ale Moldovei au avut case, curţi în Iaşi. În acea zonă, spre Valea Cacainei, chiar pe buza cu zona Pădurii, erau vadurile de trecere spre părţile tătărăşti. Acolo a fost şi podul lui Ştefan Tomşa, unde e intersecţia din Bucşinescu. Atunci trebuiau nişte poduri ca să poţi trece peste Cacaina, care acu e intubat, trece pe sub b-dul C.A. Rosetti şi Tudor Vladimirescu şi se varsă direct în Bahlui, dar înainte era o apă curgătoare destul de mare, cu acumulări de iazuri… Ei bine, în acea zonă de intersecţie cu Elena Doamna era o zonă negustorească”, a explicat Bobi Apăvăloaie.
Alte descoperiri arheologice în zonă
Nu este de mirare că pe măsură ce săpăturile vor înainta, să fie descoperite ziduri de secol XV-XVI sau chiar tezaure, în condiţiile în care săpăturile efectuate în acel areal au scos la lumină astfel de artefacte. În urma ultimelor săpături în zonă, respectiv la actualul Palat de Justiţie din Târgu Cucu, a fost descoperit un tezaur monetar care a fost restaurat la Palatul Culturii, şi alte materiale ceramice care a fost datate de secol XVI, cu o vechime considerabilă. Mult mai aproape de actuala descoperire arheologică de pe terenul lui Zamosteanu, respectiv în urma săpăturilor arheologice de la Hotel Europa, arheologii au descoperit atelierul celui mai celebru bijutier de pe vremea domnitorului Vasile Lupu şi o locuinţă care cobora până spre secolul XV, ceea ce duce la concluzia că oraşul ajunsese în secolul XV în zona fostului Hotel Europa. „În acest moment, acolo e cercetare arheologică preventivă, urmând ca după ce se va finaliza, să se întocmească raportul arheologic care va fi trimis la Comisia Naţională de Arheologie şi, în funcţie de recomandările comisiei, se va lua o decizie în Comisia Zonală a Monumentelor de la Iaşi”, a declarat Virgil Băbîi, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Iaşi.
Aici nu se demolează!
Potrivit Planului Urbanistic Zonal aprobat în anul 2009 pentru strada Elena Doamna nr. 27, suprafaţa terenului este de 1559,50 mp., din care 679,50 teren proprietatea municipiului Iaşi şi 880 mp. deţinuâi în baza unui contract de vânzare-cumpărare. “El are PUZ acolo, dar fără avizul nostru. PUZ-ul s-a dat de către Primărie acum vreo 6 ani, dar noi nu am atacat în timp util acel PUZ, în contencios administrativ, la Prefectură. A lipsit o zi ca să facem asta. Acum l-am condiţionat pe investitor de eliberarea avizului şi de cercetarea arheologică”, a declarat Virgil Băbîi. Potrivit acelui PUZ, clădirea ar urma să aibă o înălţime de 155 de metri. Acest proiect a fost blocat timp de 6 ani, lucru întâmplat de altfel şi cu un alt proiect al lui Zamosteanu, care viza construirea unui complex rezidenţial, în asociere cu fraţii Negurici, pe locul şcolii de surdo-muţi din vecinătatea Teatrului Naţional. “Un proiect unde nu i-am dat avizul a fost în curte la Şcoala Specială “Vasile Pavelcu”, acolo unde legea nu permite demolarea. Primul pas, cel privind demolarea, a căzut pentru că în zona respectivă nu sunt făcute regulamente de protecţia şi conservare conform Legii 5/2000, a amenajării teritoriului”, a precizat Virgil Băbîi.
Nelu PĂUNESCU
