De la venirea sa în fruntea Operei Naționale Iași, Beatrice Rancea a făcut mai multe schimbări care i-au nemulțumit pe mulți dintre angajații instituției. Din acest motiv, în ultimii ani, Opera ieșeană s-a ales cu mai multe procese, legate în special de litigii de muncă.
În cel mai recent proces, Opera a contestat executarea silită demarată împotriva instituției de către un angajat, respectiv Marius Aftaragaci. Dar instituția nu a avut câștig de cauză la Judecătoria Iași.
“Instanța constată că simpla afirmație a contestatoarei în sensul că nu deține fondurile necesare debitului nu poate duce la reținerea caracterului nelegal al executării silite, astfel încât va respinge contestația la executare, ca neîntemeiată. Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea Opera Națională Română Iași, ca neîntemeiată. Respinge cererea de suspendare a executării silite, ca rămasă fără obiect“, au spus judecătorii ieșeni.
“Nu avem fonduri!”
Pe data de 12 martie 2019, Opera a contestat executarea silită la Judecătorie. Mai exact, reprezentanții instituției ieșene au cerut anularea adreselor de înființare a popririi din data de 20 februarie 2019, suspendarea executării silite și suspendarea provizorie a executării silite.
“Prin Sentința civilă nr. 2399/2017 , Opera a fost obligată la reintegrarea intimatului pe postul de artist instrumentist, precum și la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate, precum și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul la data concedierii și până la data reintegrării efective. Am solicitat ordonatorului principial de credite, Ministerul Culturii și Identității Naționale, suplimentarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2019 cu suma solicitată de executor în numele creditorului, dar fără a ne fi acordate astfel de sume. Legea nr. 500/2002 interzice plata unor sume prevăzute de hotărâri judecătorești din bugetul aprobat, prin luarea unor sume de la alte capitole bugetare și, la momentul prezentei cereri, nu a fost aprobată Legea bugetului pe anul 2019, fiind astfel asigurate doar sumele necesare plății salariilor și a cheltuielilor curente necesare funcționării instituției”, au subliniat reclamanții în fața instanței.
La rândul său, angajatul a cerut respingerea acțiunii, fapt care s-a și întâmplat. “Criticile formulate sunt contrare jurisprudenței în materie a CEDO, Convenție ce are aplicabilitate directă și prioritate în fața reglementării naționale, potrivit căreia lipsa fondurilor nu este considerată un motiv justificat de întârziere a plății, iar, dacă administrația refuză sau omite să execute ori întârzie să o facă, garanțiile de care a beneficiat justițiabilul în faza judiciară își pierd orice rațiune de a exista. Prin Sentința civilă din 22 decembrie 2017 pronunțată de Tribunalul Iași, s-a dispus obligarea contestatoarei la reintegrarea mea pe postul de artist instrumentist, precum și la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate, precum și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul la data concedierii și până la data reintegrării efective, cu cheltuieli de judecată. De asemenea, pe 29 iunie 2018, Judecătoria Iași a dispus încuviințarea executării silite“, a afirmat Marius Aftaragaci.
Cade cortina?
La începutul acestei luni, managerul Beatrice Rancea a anunțat că Opera din Iaşi riscă să nu îşi poată susţine spectacolele de la începutul stagiunii viitoare din lipsă de fonduri.
Rancea a menționat faptul că au fost înştiinţaţi, printr-o hârtie de la Ministerul Culturii, că bugetul destinat pentru „Bunuri şi servicii“ a fost redus la 30% din valoare, iar acest lucru i-ar împiedica să îşi plătească colaboratorii, fără de care, afirmă managerul, nu poate fi susţinut nici un spectacol. Practic, afirmă Rancea, în acest moment mai sunt bani doar pentru întreţinerea clădirii.
În raportul de activitate trimis la Ministerul Culturii, managerul Rancea estimează pe anul 2019 un buget de 44 de milioane lei, din care cheltuielile salariale reprezintă 30,8 milioane, iar cheltuielile cu „Bunuri şi servicii“ sunt în jur de 11 milioane de lei, adică un sfert. Din bugetul pentru „Bunuri şi servicii“ se plăteşte întreţinerea clădirii, se achiziţionează materiale pentru costume şi decoruri ale producţiilor noi şi, conform managerului Rancea, se plătesc salariile colaboratorilor.
Chiar dacă măsura reducerii la 30% se aplică pentru ultimele două trimestre, pierderile sunt de ordinul milioanelor de lei. O mare parte din bugetul Operei este formată din banii veniţi de la minister, care reprezintă 95% din total. Cheltuielile salariale au urcat vertiginos de la un an la altul. În 2018, acestea erau de 24 de milioane de lei, dintr-un buget total de 30 de milioane.
„Din păcate, am primit o hârtie din partea Ministerului Culturii în care eram atenţionaţi că bugetul pe care îl aşteptam pentru «Bunuri şi servicii» pe această lună, buget care oricum era insuficient pentru a ne desfăşura în bune condiţii activitatea, s-a redus şi vom primi doar 30% din valoarea acestuia. Asta înseamnă că există riscul, asta dacă nu se întâmplă o minune, să nu ne mai desfăşurăm activitatea“, a explicat Beatrice Rancea.
Radu SEICARU
