Pe 6 septembrie, de la ora 19:30, la Teatru³, va avea loc spectacolul de dans contemporan „Dar de ce să tac?”, producție inspirată din experiențele victimelor violenței domestice. Coregrafie și regie: Maria Luiza Dimulescu (asistent: Beatrice Tudor). Cu: Bianca Bor, Iulia Lupașcu, Ioana Nimigean, Carolina Țapoc; text: Adrian Ionescu și Ioana Nimigean; muzica: Adrian Piciorea; scenografie: Nicoleta Ivan; light design: Daniel Buglea; video: Cătălin Rugină; foto: Cătălin Popa; consultant vestimentar și designer grafic: Alexandru Lucian Arsene Psiholog: Ligia Moise
„Dar de ce să tac?” este un spectacol de dans contemporan inspirat din experiența persoanelor vulnerabile care au fost victime într-o relație abuzivă, despre teamă și neputință, dar mai ales despre puterea vindecătoare pe care o au poveștile împărtășite. Premiera spectacolului gândit de Maria Luiza Dimulescu (asistent Beatrice Tudor) va fi pe 1 septembrie la Centrul Național al Dansului București, urmând ca, în perioada 2-11 septembrie, să fie prezent și în alte orașe: Constanța, Iași, Brașov, Sibiu și, din nou, București. Spectacolul de dans contemporan „Dar de ce să tac?” face parte dintr-un amplu demers cultural, „Ultima Picătură”, care are ca temă centrală violența domestică asupra femeii, și care a pornit dintr-o nevoie și o poveste personală a coregrafei Maria Luiza Dimulescu. „Provenind de la o experiență personală, subiectul proiectului – violența domestică, abuzul asupra femeii – a căpătat de-a lungul timpului o importanță foarte mare pentru mine. Experiența mea s-a întins pe o perioada de nouă ani care mi-a afectat toată adolescența. După lungi perioade de terapie convențională care au ajutat în procesul de vindecare, am ales să abordez și acest subiect de «vindecare» a traumei prin intermediul mișcării. Am început să mă documentez tot mai mult și, treptat, am reușit sa mă desprind și să privesc obiectiv perioada aceea. «Dar de ce să tac?» este o despre acea parte dureroasă din mine, dar și despre cum dansul m-a ajutat enorm, și este mai ales o încercare de a oferi speranță, încredere sau pur și simplu un gând pozitiv în viața altor victime.” (Maria Luiza Dimulescu, coregrafa spectacolului)
Proiectul s-a desfășurat pe mai multe etape. Primul pas al proiectului l-a reprezentat o serie de ateliere de terapie prin dans contemporan dedicate victimelor violenței domestice, din dorința de a experimenta un mod de terapie diferit decât cel convențional. Atelierele s-au desfășurat în luna august în București, Constanța, Iași și Brașov și au fost coordonate de coregrafele Maria Luiza Dimulescu și Beatrice Tudor și de psihologul Ligia Moise. Experiența întâlnirii cu participantele sunt o sursă de inspirație pentru spectacolul „Dar de ce tac?”, la fel ca alte mărturii și experiențe personale ale autoarei. Menționăm însă că povestea împărtășită pe durata celor 45 de în spectacol este o ficțiune și nu încalcă dreptul la intimitate al niciunei persoane implicate în proiect.
Printre obiectivele proiectului „Ultima picătură” sunt și organizarea unei expoziții caritabilă de pictură semnate de Elena Zanfir și lansarea unui album de muzică terapeutică semnat de Adrian Piciorea, care vor fi prezentate la fiecare reprezentație.
Lucrările și albumele pot fi obținute de către spectatori în schimbul unor donații recomandate. Donațiile vor fi redirecționate către Asociația Anais și către artista Elena Zanfir. La eveniment pot fi achiziționate (tot pe baza donațiilor) două lucrări de Practică judiciară în domeniu, redactate de Asociația ANAIS.
Sinopsis
„Dragă spectatorule, Te invit să iei loc și să privești în fața ta, înăuntrul tău și la cei din jur. Clipă de clipă se nasc și mor povești care rămân nespuse din rușine, teamă sau din dorința de a nega realitatea. Dar de ce să tac? Mă numesc Clara însă povestea mea se poate pierde ușor prin poveștile Marei, Cristinei, Anei, Denisei și așa mai departe. Cred că tu și cu mine semănăm. Ne dorim să fim bine, nu? Să ne bucurăm de fiecare clipă a vieții și să nu cunoaștem suferința. Oameni trec prin viața noastră și lasă amprente. Uneori vizibile, aproape palpabile, alteori bine ascunse înăuntrul nostru. …Ne lăsăm modificați permanent și modelăm la rândul nostru tot ce ne înconjoară. Pe tine cine te-a clădit așa? Ai simțit vreodată că povestea ta nu îți aparține? Ai simțit vreodată nevoia să o spui cu voce tare? Dar de ce ai tăcut?”
Durata: 45 min.
„Ultima Picătură” e organizat de Asociația Delazero (www.asociatiadelazero.ro). Asociația funcționează ca o umbrelă creativă pentru un colectiv de artiști tineri, reuniți din diferite domenii ale artelor spectacolului: scenografie, muzică, dans contemporan, regie și terapie prin artă. Proiectul este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. Co-producător: Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale, București Parteneri: Teatrul de Stat Constanța, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța, Centrul Național al Dansului București, Asociația ANAIS, Asociația „Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen – FILIA, Centrul Cultural Arcub, Centrul Cultural Reduta, Asociația Pas Alternativ Brașov, Centrul Cultural „Ion Besoiu”, Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen (A.L.E.G.), Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Direcția de Asistență Socială Iași.
Aida POPA