O situatie incarcata de controverse a fost depistata de reporterii AgoraPress in curtea ISJ Iasi. Printr-un concurs de imprejurari bizare, fiul inspectoarei generale, Genoveva Farcas, a fost facut olimpic de top la matematica, doi ani la rand – fix de la inceputul mandatului de sefa ISJ a mamei, cu toate ca rezultatele acestuia au fost sub limita punctajului de calificare. Parintii unora dintre olimpici, sustin faptul ca odata cu venirea Genovevei Farcas la conducerea ISJ, fiul acesteia „a cazut pe punctaj”, iar din rezultate medii a ajuns brusc in topul olimpicilor la matematica. Ei bine, in urma contestatiilor facute de acesta, punctajul i-a fost ridicat la maximul de puncte, cu largul concurs al membrilor comisiei de contestatii. O astfel de situatie din care nu se poate omite supozitia unei imixtiuni a calitatii pe care o detine mama elevului Radu Farcas in fruntea ISJ Iasi, in reliefarea rezultatelor finale la aceste concursuri, a dat nastere la unele drame pe care sefa ISJ si respectiv artizanii acestor rezultate nu le sesizeaza inca. De la frustrarile colective ale parintilor si elevilor care au fost punctati foarte bine in concurs, s-a ajuns la ganduri suicidare.
Doua liste cu punctaje diferite au circulat in ziua recorectarii
Toate derapajele au inceput in urma cu trei ani, in timpul mandatului de inspector general al profesoarei Cristina Valcu, atunci cand, pe primul loc s-a clasat fiul unui profesor de la National care facea matematica cu…sefa ISJ. In urma contestatiei, elevul primeste 4 puncte, in timp ce toti ceilalti raman cu rezultatul din examen. In acelasi an, Radu Farcas obtine locul 6 la olimpiada de matematica, etapa pe judet. Un an mai tarziu, cand deja Genoveva Farcas ajunge inspector general, lucrurile se schimba. Elevul Radu Farcas nu se califica in primele trei locuri la etapa judeteana, obtinand un punctaj sub medie. Cu toate acestea, in urma recorectarii, de la un punctaj de 10,5 este dus direct in pragul de calificare de 14 puncte. In aceeasi zi, sunt publicate doua liste cu rezultate diferite, in care Radu Farcas este punctat atat cu 14, cat si cu 16,5 puncte. Un motiv invocat de reprezentantii ISJ la lista in care se regaseste punctajul de 16,5 este acela ca a fost o greseala de tehnoredactare, motiv care nu sta in picioare, in conditiile in care astfel de greseli se regasesc si in casetele care dau suma acestui punctaj. Si erorile nu se opresc aici. Ca si cum gandul a luat-o inaintea erorii de tehnoredactare, un elev care este pe primul loc, se regaseste cu punctaj maxim, dar ca numar de criteriu este trecut pe locul doi, iar Radu Farcas pe locul unu. In urma olimpiadei de acum doua saptamani, tot in urma contestatiei, fiul Genovevei Farcas primeste 5 puncte in plus fara de rezultatul initial.
Contestatii minune – punctaj maxim, doi la ani la rand, pentru fiul sefei ISJ
O observatie care se distinge cu ochiul liber este aceea ca in urma contestatiilor, elevii de pe primele locuri se mentin in punctajul initial, in timp ce copilul inspectoarei generale a beneficiat constant de un punctaj net superior rezultatului obtinut in examen, chiar si de 5 puncte la un punctaj de 28. Astfel de suprapunctaj se regaseste, mai ales in testele la olimpiadele de matematica, doar in cazuri exceptionale, dar niciodata in analele acestui concurs nu s-a observat vreo astfel de situatie in care un elev sa primeasca punctajul maxim, doi ani al rand, in urma contestatiei. De pilda, in cazul olimpiadelor la romana, punctajele maxime admise in urma contestatiilor sunt de maxim 1-2 puncte, la 100 de puncte. In cazul lui Radu Farcas, la o teza de 12 puncte primeste inca 5 puncte dupa contrestatii, practic jumatate din rezultatul initial.
Informatii secretizate
Mai mult, inainte de deschiderea tezelor pentru recorectare, acestea sunt corectate de doi profesori, nu de unul, iar probabilitatea ca acestia sa greseasca cate 5 puncte este foarte mica. Paradoxul face ca parte din aceste documente care ar trebui sa fie publice, nu se mai regasesc pe site-ul ISJ si nici nu mai sunt puse la dispozitia celor care doresc sa confrunte rezultatele. Mai mult, membrii comisiei de contestatii, artizanii acestor coincidente bizare, nu se cunosc, deoarece nici aceste informatii nu sunt facute publice. Singurii reprezentanti ai ISJ care isi asuma conformitatea acestor rezultate sunt inspectorii de specialitate, care semneaza precum primarul., in acest caz fiind vorba de inspectorul Irina Capraru care, bineinteles, nu stie nimic despre neregulile cuprinse in aceste documente carora le da semnatura de legalitate.
Frica de repercursiuni naste tacere
Mai grav este faptul ca in acest proces destul de laborios care capaciteaza foarte multe cadre didactice, fie ca este vorba de cei implicati direct in procesul de evaluare a tezelor, cat si a cadrelor didactice care au copii prinsi in aceste concursuri, nu au existat voci care sa puna sub semnul intrebarii astfel de discrepante. Toti au preferat sa taca, pentru a-si salva functiile, pentru a nu li se inchide usile in nas sau pentru ca ai lor copii sa nu suporte repercursiuni, asa cum s-a si intamplat in unele cazuri.
Raspunsul ISJ
Intr-un raspuns pe care inspectorul general, Genoveva Farcas, l-a adresat catre AgoraPress, sefa ISJ Iasi neaga ca ar fi vorba de vreo favorizare a vreunui elev sau de erori ale comisiilor de evaluare.
« Punctajul maxim la această olimpiadă este de 28 de puncte, punctaj alcătuit din câte 7 puncte acordate pentru fiecare din cele 4 probleme ce alcătuiesc de fiecare dată subiectul de concurs. Tezele sunt dezmembrate pentru evaluare (fiecare problemă este rezolvată pe o pagină distinctă), astfel încât aceasta este evaluată de câte 2 profesori, iar nota finală apare în urma adunării punctajelor acordate pentru fiecare din cele 4 probleme, de către profesorii evaluatori. Este vorba despre probleme cu un nivel ridicat de dificultate, astfel încât de multe ori elevii găsesc soluții de rezolvare diferite de cele expuse în barem. Sunt situații în care elevii oferă răspunsuri parțiale, soluții originale, care implică acordarea unui punctaj parțial, ceea ce duce, uneori, la diferențe de notare. Etapele de contestații sunt prevăzute în cadrul olimpiadelor tocmai pentru a regla situațiile de acest fel, fără să vorbim de favorizare sau defavorizare a candidaților. Experiența concursurilor la cel mai înalt nivel îi ajută pe unii elevi să găsească, de multe ori, soluții diferite de cele din barem, care nu sunt întotdeauna punctate corespunzător. De exemplu, la ediția din acest an a olimpiadei, elevul D. M. P., din clasa a VII-a (care anul trecut s-a clasat la ONM pe locul 6 pe țară) a obținut în urma contestației de la Olimpiada județeană de Matematică 5 puncte suplimentare. Urmărind rezultatele, care sunt publice, se observă că în ultimii ani au fost mai multe cazuri unde s-au înregistrat diferențe între nota inițială și nota la contestații. Anul acesta la clasa a IX-a sunt 5 elevi care au primit puncte în plus față de punctajul inițial, iar la clasa a VII-a sunt 4 elevi care au primit mai mult de 3 puncte față de punctajul inițial. Conform regulamentului, tezele unde diferența între nota inițială și cea de la contestații este mai mare de 2 puncte sunt recorectate de o echipă formată din doi profesori universitari de la Facultatea de Matematică a Universității ”Al. I. Cuza” Iași”, a declarat Genoveva Farcas, inspectror general ISJ Iasi.
Radu SEICARU