Deschidere

“Dosarele” lui Mircea Eliade, scoase la licitatie. Franturi de sacru sau despre necunoscuta opera a filosofului.

By Redacția

July 06, 2015

Cristian Badilita, reputat profesor roman stabilit in Franta in urma cu 20 de ani, aduce o informatie noua asupra magistralei opera a lui Mircea Eliade. Potrivit eruditului profesor stabilit la Paris, filosoful roman mai are multe de spus, la aproape 3 decenii de la moartea sa, prin cele cateva zeci de texte in original, nepublicate niciodata, ce se gasesc in posesia lui Cristian Badilita, la Paris. Dosarele cu dactilograme ale lui Mircea Eliade vor fi vandute la licitație cu o sumă de pornire de  4.000 de euro iar banii vor fi folositi pentru editarea “Noului Testament”, în  traducerea lui Cristian Badilita.

“De 19 ani sînt în posesia a 28 dosare cu dactilograme, corectate de mîna, ale lui Mircea Eliade (a se reciti si Nodul gordian, editia a III-a, definitiva, Curtea veche, 2005). Am descoperit dactilogramele în 1996, la Paris, când soţia genialului savant, imobilizată la Chicago, a hotărât să elibereze şi să vândă apartamentul din Place Charles Dullin. Între lucrurile destinate a fi aruncate, de către persoana care se ocupa de vinderea apartamentului, se aflau doi saci plini cu… „hârtii”. Ca admirator al lui Eliade n-aş fi aruncat nici măcar un rest dintr-o ţigară pe care el o fumase; cu atât mai puţin doi saci cu „hârtii”. Aceste dactilograme sunt foarte importante pentru editarea profesionistă a operei eliadeşti, din cel puţin trei motive:

1) Textele au fost bătute la maşină de Christinel Eliade, sub atenta supraveghere a soţului ei; din acest punct de vedere ele reprezintă nu doar faza imediat următoare aceleia de manuscris, dar şi rezultatul colaborării dintre soţii Eliade; dactilogramele sunt opera CUPLULUI Eliade;

2) ele nu sunt doar simple dactilograme, ci dactilograme CORECTATE ulterior de Eliade însuşi, înainte ca textele să plece spre edituri; multe pasaje sunt eliminate; altele au fost adăugate de mână; e un adevărat laborator preeditorial; unele pasaje din Jurnal, de pildă, au fost eliminate înainte de a fi trimise spre traducere, Eliade considerându-le probabil „compromiţătoare” sau, oricum, indiscrete; orice ediţie ştiinţifică a Jurnalului eliadian trebuie să ţină cont de aceste dactilograme, cu amputările sau adăugirile din cuprinsul lor;

3) piesa cea mai valoroasă o reprezintă 110 pagini din Jurnal (anii 1950), socotite pierdute de însuşi Eliade.

Rog persoanele interesate sa ma contacteze printr-un mesaj privat. Pachetul trebuie achizitionat integral, pentru a nu fi risipit. Suma de la care pleaca licitatia este de 4000 (PATRU MII) euro. Banii vor fi folositi pentru continuarea proiectului Noul Testament. Licitatia este deschisa doar pîna miercuri, 8 iulie, ora 22.

 

Pachet Mircea Eliade aflat în posesia mea

 

  1. Pe strada Mântuleasa, legat, 119 pp., 1955-1967.
  2. Carnet de vară, dosar, nelegat, pp. 19-34, 1957.
  3. Rückkehr aus dem Paradies (Die Hooligans), trad. G. Spaltmann, dosar, legat, 365 pp., nedatat.
  4. Autobiography (trad. engleză), cap. 15,18,19.
  5. Journal, legat, 59 pp., 1972 (franceză).
  6. Journal, legat, pp. 60-146, 1973 (franceză).
  7. Journal, legat, pp. 147-211, 1974 (franceză).
  8. Journal, legat, pp. 212-259, 1975 (franceză).
  9. Journal, legat, pp. 260-327, 1976 (franceză).
  10. Journal, legat, pp. 328-385, 1977 (franceză).
  11. Journal, legat, pp. 386-482, 1978 (franceză).
  12. Jurnal, dosar, 42 pp. + 60 pp., 1972-1973.
  13. Jurnal, dosar, pagini amestecate cu tăieturi tipărite, aprox. 40 pp., 1973-1975.
  14. Jurnal, dosar, 34 pp., 1975.
  15. Jurnal, dosar, 52 pp., 1976.
  16. Jurnal, dosar, 48 pp., 1977.
  17. Jurnal, dosar, 87 pp., 1978.
  18. Jurnal, dosar, 112 pp., inedit; singurele pagini ale versiunii originale, 1959-1962. română.
  19. L’épreuve du labyrinthe, dosar, cu foarte multe corecturi de mână; plus pagini mss.
  20. Viaţa nouă, 3 dosare (pe unul scris: capitole renumerotate), 124 pp. + 20.
  21. Autobiografie, dosar, cap. XV-XXIV.
  22. Nouăsprezece trandafiri, dosar, 152 pp? plus titlu mss., 1978-1979.
  23. Însemnări, dosar, fraceză despre mit (Asp. du mythes), 36 pp. (1958?)
  24. Dayan, dosar, 73 pp., 1979-1980.
  25. La umbra unui crin…, dosar, 33 pp., 1982
  26. Fragmente din manuscrisul Noaptea de Sânziene, dosar, 46 pp.
  27. Carnet de vară, foi capsate, pp. 19-33, 1960.
  28. Caiet, Brâncuşi et les mythologies, articol decupat şi lipit”.

Cine este Cristian Badilita

În 1991-1992, Cristian Badilita studiază teologia la Seminario Conciliar din Madrid, împreună cu Cristian Langa şi Iuliu Cristian Arieşanu, unde-i va avea ca profesori pe patrologul Juan Ayan Calvo şi pe fenomenologul religiei Juan Martin Velasco, a cărui Introducere în fenomenologia religiei, o va traduce şi publica la editura Polirom. A predat limbă şi literatură greacă veche la universitatea din Timişoara, instalându-se în Franţa din 1995, împreună cu soţia lui, Smaranda Bădiliţă, specialistă în Philon din Alexandria. Este doctor în istoria creştinismului antic al Universităţii Paris IV Sorbona cu teza Les Métamorphoses de l’Antichrist chez les Pères de l’Église, calificativul summa cum laude. Din juriu au făcut parte: Monique Alexandre, Jean-Noël Guinot, Jean-Claude Fredouille, Enrico Norelli şi Olivier Munnich. Lucrarea a primit premiul Solomon Reinach al Asociaţiei Eleniştilor din Franţa. În Occident s-a specializat în literatura patristică greacă şi latină, făcând parte şi din grupul de traducători ai Bibliei de la Alexandria sub coordonarea lui Marguerite Harl. În 2001 a început o colaborare cu New Europe College din Bucureşti, organizând două colocvii internaţionale despre Ioan Casian şi despre actualitatea Părinţilor Bisericii. A organizat un al treilea colocviu internaţional, despre patristică şi ecumenism, în cadrul Universităţii din Constanţa. Cele trei volume, ca şi teza de doctorat, au apărut la editura pariziană Beauchesne. Tot în cadrul Colegiului Noua Europă a coordonat, din 2003 până în 2011, împreună cu Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu, traducerea comentată a Septuagintei, proiect publicat în colaborare cu editura Polirom şi Fundaţia Anonimul. A coordonat prima editare ştiinţifică a Scrierilor lui Nicolae Steinhardt, aparute la editura Humanitas. în prezent lucrează la o traducere comentată a Noului Testament. Se consideră un anarhist creştin de dreapta şi pledează pentru reinstaurarea monarhiei în România. Critic al imposturii comuniste şi neocomuniste, rezervat faţă de sistemul democratic-ochlocratic modern, a participat activ la revolta din decembrie 1989 şi la organizarea protestului din Piaţa Universităţii (1990).