Proiectul de lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național, publicat în această lună de Ministerul Dezvoltării, include o radiografie realistă a realității din orașele României. 44 de așezări din țară, considerate localități urbane, se remarcă, în fapt, prin caracteristicile rurale.
Documentul face această clasificare în funcție de patru criterii esențiale care pot defini o așezare din mediul urban: evoluția populației în perioada 1990 – 2012, procentul populației ocupate în sectorul primar, procentul populației din satele aparținătoare și procentul străzilor modernizate.
Șapte din localitățile de pe lista Guvernului stau prost la toate cele patru capitole. Este vorba despre Fierbinți Târg (Ialomița), Răcari (Dâmbovița), Broșteni și Frasin (Suceava), Flămânzi și Ștefănești (Botoșani), Sărmașu (Cluj).
Pentru celelalte 37, au fost bifate cifre necorespunzătore în dreptul a câte trei criterii. În această categorie intră și două așezări prahovene.
Expunerea de motive care însoțește proiectul de lege arată că “tendinţa de creştere a numărului de localităţi urbane în ultimele două decenii nu este fundamentată de tendinţa naţională de scădere a populaţiei în ambele medii, dar cu o proporţie mai mare în mediul urban: în perioada 1992-2011 numărul de UAT urbane a crescut cu 23% în timp ce populaţia din mediul urban a scăzut cu 19% (în ciuda creşterii numărului de UAT urbane) – gradul de urbanizare a scăzut de la 54,3% în 1992 la 52,8% în 2011 (cf. date RPL 1992 şi RPL 2011).”
Potrivit proiectului, localitățile urbane ar urma să fie clasificate în următoarele categorii: municipiu capitală, de importanţă naţională şi europeană; municipii poli regionali principali cu potenţial transnațional; municipii poli regionali secundari; municipii poli judeţeni principali; municipii și orașe poli judeţeni secundari; municipii și orașe centre urbane cu rol zonal; municipii și orașe centre urbane cu funcţii specializate.
Conform documentului, “oraşele cu caracteristici rurale sunt definite ca acele oraşe care satisfac cumulativ cel puţin 3 dintre următorii 4 indicatori: peste 30% din populaţie ocupată în agricultură, mai puţin de 50% din totalul străzilor modernizate, scăderea numărului de locuitori în ultimii 20 de ani şi peste 40% din populaţie cu domiciliul în sate aparţinătoare și localităţi componente, altele decât localitatea reședință de unitate administrativ-teritorială.”
Odată aprobată legea, aceste orașe ar putea avea acces la toate programele de finanţare destinate unităților administrativ-teritoriale, inclusiv la cele de dezvoltare rurală, reclasificarea urmând să se transforme, susțin guvernanții, într-un avantaj pentru comunitățile respective.
