Deputatul PSD, Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, a participat miercuri, 16 mai 2017 la cea de-a treia conferință pentru promovarea educației timpurii. Tema din acest an a fost ”Primele 1000 de zile din următorii 100 de ani. Educația timpurie, o șansă pentru competitivitatea României.”
Numeroase studii internaționale subliniază că investiția în educația timpurie produce rezultate pe termen lung și, în special, pentru cei mai vulnerabili copii. Fundamentele pentru marea majoritate a competențelor necesare pentru secolul XXI (cognitiv, lingvistic, social de comunicare etc.) se formează încă din copilărie, de aceea dezvoltarea serviciilor de educație timpurie de calitate constituie o șansă reală pentru creșterea competitivității și asigurarea dezvoltării sustenabile a României.
Deputatul PSD, Camelia Gavrilă, în intervenția prezentată în deschiderea conferinței a evidențiat că investiția în programe de educație timpurie de calitate generează beneficii pentru copii, familie, comunitate și societate în întregul acesteia.
În această sesiune parlamentară, la nivelul Camerei Deputaților s-au adoptat, în acest sens, două propuneri legislative ce vizează modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației. Prin modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011, și a Legii nr.263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor s-a avut în vedere identificarea unor soluţii la problemele specifice localităţilor, mai ales din mediul rural, astfel încât să se asigure o bună creştere, îngrijire şi educare timpurie a copiilor de vârstă antepreşcolară. Astfel, Ministerul Educaţiei Naționale, prin instituțiile specializate, ar urma să stabilească anual costul standard per antepreșcolar, cost care stă la baza finanţării de bază. De această finanțare vor putea beneficia toţi antepreșcolarii din învăţământul preuniversitar de stat, particular şi confesional, care studiază în unităţi de învăţământ acreditate şi evaluate periodic, conform legislaţiei în vigoare, la finalizarea demersului nostru legislativ.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.16 din Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul de a se stabili o nouă durată şi o nouă componenţă a învăţământului general obligatoriu. Comisia a prevăzut un calendar de aplicare, stabilirea unor etape de implementare pentru a exista o abordare rațională din punct de vedere financiar și al resurselor umane pentru o modificare importantă, dar complexă a structurii sistemului de învățământ preuniversitar. În acest sens, învăţământul general obligatoriu va fi de 15 clase şi va cuprinde ultimii doi ani ai învăţământului preşcolar – grupa mijlocie și grupa mare, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii doi ani ai învăţământului secundar superior. Treptat, învăţământul liceal și grupa mare din învățământul preșcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, iar grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023.
În ultimii zece ani, România a înregistrat un progres semnificativ în domeniul educației timpurii, participarea la această formă de educație crescând de la 75% în anul 2006 la 91% în 2016. Totodată, este de menționat că autoritățile de resort au adaptat și actualizat curriculumul național pentru educația timpurie conform celor mai bune practici internaționale din domeniu și realităților societății actuale.
Cu toții ne dorim dezvoltarea copiilor noștri la întregul lor potențial. De aceea, trebuie să le oferim cel mai bun start în viață, într-un mediu educațional stimulativ care să le dezvolte abilitățile de viață necesare pentru viitor. Nu trebuie să fie doar tipare imuabile, variante clasice, trasee fixe de școlarizare, ci și alternative educaționale, în sensul de complementaritate și diversitate pentru a se cultiva unicitatea ființei umane.
În acest sens, convergența deciziilor financiare cu cele educaționale este deosebit de importantă. În vederea asigurării calității educaționale, trebuie să fie implicate atât autoritățile locale, cât și cele centrale, dar și mediul privat, dar trebuie reconfigurat și parteneriatul public-privat, analizate eventuale proiecte, ideii, soluții, posibile deduceri fiscale pentru investiția în construirea de creșe și grădinițe.
În concluzie, toți partenerii din sfera socială, economică, politică au obligația de a se implica în asigurarea unui traseu educațional al copiilor care să-i conducă spre dezvoltare personală, cunoaștere, cultură, împlinire umană și realizare profesională, în evoluția lor ulterioară.
