Telefonul mobil nu mai reprezintă de ani buni un mijloc de comunicare, ci a devenit precum o extensie a corpului nostru, provocând dependenţe tot mai mari. Efectele negative ale acestei adicţii se văd nu numai în rândul adulţilor, ci mai ales în rândul copiilor.
Un studiu dat publicităţii de Statista.com arată că, în 2016, tot mai mulţi copii din Germania deţin un telefon mobil cu acces la Internet, studiu care poate fi extrapolat şi la nivelul Uniunii Europene. Astfel, 80% dintre copiii cu vârste între 12 şi 13 ani sunt posesorii unui smartphone cu acces la Internet, între 10 şi 11 ani – 71%, între 8 şi 9 ani – 38%, iar între 6 şi 7 ani – 12%.
În opinia psihologului Lenke Iuhoş, telefonul mobil a devenit un surogat al familiei şi al prietenilor, iar lipsa de interacţiune directă poate avea efecte asupra vocabularului activ, fiind restrânsă astfel capacitatea de comunicare verbală, nonverbală şi paraverbală.
“Cu orice oră în plus cu telefonul în mână, sistemul nervos se acomodează perfect la lumea formată, o lume în care, printr-o simplă atingere, deja ei, copii, schimbă lumea de pe ecran după bunul lor plac. Acestea provoacă în timp lipsa de răbdare, capacitatea de ascultare şi analiză, capacitatea de a ţine cont de reguli, iar capacitatea de concentrare este profund afectată. În schimb, lumea din telefon care se schimbă din secundă în secundă, îi provoacă stări de impulsivitate, ceea ce îi pot provoca dificultăţi în perioadele de colaborare cu cei din jur. Cu cât copilul se află la vârsta în care trebuie integrat în comunitate, automatismele create de dependenţa de telefon mobil se vor răsfrânge nu doar la capitolul comunicare şi cooperare, ci mai ales la capitolul de încredere în sine, inteligenţă emoţională, dezvoltare la un nivel inferior vârstei etc.”, explică psihologul Lenke Iuhoş, specialist în psihologia copilului şi adolescentului.
În acelaşi timp, psihologul consideră că sunt cel puţin patru impedimente frecvent întâlnite la copii dependenţi de telefonul mobil, anume:
Limitează creativitatea!
Creativitatea ne ajută să supravieţuim în situaţii limite, iar această calitate prinde rădăcini de la vârste fragede. În opinia specialistului, părinţii ar trebui să le stimuleze mult mai mult această aptitudine, astfel încât să fie mai creativi cu lumea palpabilă, să poată să reacţioneze eficient la pericolele sociale şi cum să transforme, prin puterea gândului, cuvântului şi acţiunii, lumea din jurul într-un loc mai bun.
“Toate aceste clipe, dacă sunt înlocuite doar cu folosirea în exces a telefonului mobil, copilul îşi va trăi scenariile doar în creier, astfel că dezvoltarea creativităţii se va produce doar la nivel cognitiv, nu va fi transpusă şi în viaţa reală. Copilul, care e trimis să se joace cu copiii de vârstă apropiată, va fi un copil descurcăreţ: va simţi pericolul, va reacţiona chiar neaşteptat de matur la orice schimbare. Jocurile îi ajută să prelucreze fără niciun efort frustrările, supărările acumulate, prin joc scapă şi de stresul evenimentelor zilnice. Copilul creativ e capabil să discearnă între ce este şi ce nu este important pentru el, are o listă sănătoasă de priorităţi, ştie să asocieze cauza cu efectul şi astfel devine mai curajos”, afirmă psihologul Lenke Iuhoş.
Provoacă insomnii cronice!
Gălăgia lumii tastate pe telefon e tentantă, dar este un factor perturbator pentru copil, care îl ţine treaz până la ore târzii. Când sunt pe punctul de a adormi, primesc o notificare pe Facebook, o alta pe Whatsapp, o alta pe Instagram sau Snapchat, iar sinapsele sunt puse din nou în funcţiune şi apar în timp insomniile cronice.
“Din cauza folosirii telefonului mobil la ore târzii, fiind stimulaţi de multele notificări pe care le pot primi, mintea este într-o permanentă alertă, melatonina scade şi nu se poate relaxa pentru a produce starea de somnolenţă. Chiar dacă va reuşi într-un final să adoarmă, somnul copilului va fi sacadat, nu va fi destul de odihnitor, iar toate aceste efecte se pot observa din activităţile de dimineaţă. De asemenea, trezirea în timpul somnului este efectul unor factori psihologici: anxietate puternică, frici, depresie, reacţii agresive oprite în timpul zilei. Intervenţia părintelui, a cadrelor didactice, prin reducerea exigenţei în performanţă, e binevenită, schimbarea regimului de somn este imperios necesară până când acesta este echilibrat şi poate reveni la activităţile obişnuite. Oboseala creşte probabilitatea convulsiilor de noapte, iar reducerea utilizării telefonului în orele de seară creşte eficacitatea somnului adânc”, menţionează Lenke Iuhoş.
Indirect, este cauza obezităţii!
Confortul dat de sedentarism aduce cu el, în timp, dereglări în greutate. Potrivit observaţiilor empirice realizate de psihologul Lenke Iuhoş la cabinet, copiii care se joacă în mod regulat pe aplicaţii, au abilităţiile motorii mai reduse în ceea ce priveşte fineţea şi exactitatea, nu dobândesc abilităţile de bază pe care le pot experimenta prin alte jocuri tradiţionale, cum ar fi jocul cu plastelina. “Mişcarea ajută la conştientizarea corpului, vor dezvolta o atenţie asupra propriului său corp, vor avea în vedere să aibă grijă şi de ceilalţi. O viaţa mai activă pentru copii este, de asemenea, şi un factor pozitiv în atingerea unor rezultate academice optime, dar şi a unei vieţi sociale benefice integrării lui. Confortul telefonului provoacă obezitate, mai ales că prin sedentarism creşte dorinţa de a mânca mai des şi haotic, astfel încât organismul se obişnuieşte cu acel regim de viaţă”, explică specialistul.
În acelaşi timp, psihologul Lenke Iuhoş recomandă părinţilor să introducă în programul de activităţi al copilului, nu doar jocuri consumatoare de timp, ci mai ales consumatoare de energie, precum alergatul, fotbalul, plimbările prin parc, drumeţiile pe munte etc.
- Distruge relaţia părinte-copil!
Copilul este exact cum ne comportăm noi cu el. Părintele care utilizează des telefonul, e perceput ca un părinte ocupat, care nu are timp de copil. Copilul va face acelaşi lucru: se va refugia, se va calma în lumea dată de telefon. Îl va folosi ca o metodă de respingere, când va fi chemat la masă, la teme, să se îmbrace şi va refuza să le comunice părinţilor problemele cu care se confruntă.
“Copilul va găsi mult mai repede răspunsuri pe internet, va primi mult mai repede şi mai uşor aprecieri, stimulente emoţionale, prin prezenţa iconiţelor de pe ecranul telefonului mobil decât de la părinte. Nu este vorba că părinţii să nu folosească deloc telefonul mobil, până la urmă tehnologia este parte din viaţa noastră, însă sfatul meu este să încercaţi să reduceţi utilizarea lui mai ales atunci când nu sunt urgenţe. Este bine să răspundeți la un mesaj rapid sau să apelați pe cineva repede, mai ales dacă micuţul este afectat şi are nevoie de prezenţa adultului. Bucurați-vă de timpul pe care îl puteţi petrece cu ei, astfel încât să îi ajute să devină un adult echilibrat”, conchide psihologul Lenke Iuhoş.
Aida POPA