Activiștii de mediu din Iași trag un nou semnal de alarmă privind o serie de defrișări masive executate în zona Vârfului Rotunda, cea mai mare înălțime din preajma Iașului.
„În legătură cu vandalizarea zonei de traseu turistic a Vârfului Rotunda, dar și în legătură cu defrișările suspecte din zona Pădurii Bucium – Dobrovăț, am înregistrat la Garda Forestieră Suceava o cerere de verificare și constatare vandalizări. Parte din cerere: <<Defrișările masive din iarna aceasta au culminat cu cele din ultimele zile, cand s-a constatat că a fost vandalizată și zona Vârfului Rotunda (418 m), cel mai înalt din zona noastră, vârf care este parte dintr-un traseu turistic.”
Vârful Rotunda face parte dintr-un areal mai vast pe care organizația neguvernamentală Codrii Iașului intenționează să-l transforme în Parc Natural, primul din Moldova extracarpatică.
În ultimii ani, ample porțiuni din Pădurea Bucium – Dobrovăț au fost supuse defrișărilor sălbatice,
Pe 15 noiembrie 2020, reprezentanții ONG – ului Codrii Iașului dezvăluiau pe Facebook cum au fost tăiați arbori cu o vârstă medie de 170 de ani: “Din 1988 până în 2008 a fost încadrată în subgrupa funcționala 1.4: “păduri cu funcții de protecție, predominant sociale”. Deci silvicultori mai înțelepți au considerat că pădurea aceasta nu trebuie tăiată având roluri mai importante pentru oameni! Este o parcelă în imediata apropiere a orașului! În 2008 administratorul a decis să fie reîncadrată ca pădure de producție, imediat urmând tăieri progresive (niște tăieri foarte agresive, care urmăresc ca în câteva succesiuni să elimine toți arborii). Anul acesta au fost tăiați ultimii goruni multi-seculari, arborii seminceri, bunicii în putere care sunt executați prematur înainte să își cunoască nepoții.”
În anul 2021, cei de la Codrii Iașului afirmau că, în timpul mandatului său de ministru al Mediului, Costel Alexe a aprobat un document care permitea tăierea a 750.000 de mc din pădurea Bârnova – Repedea. „Amenajamentul a fost aprobat fără respectarea legislației de mediu, practic o hârtie și câteva ștampile au spus că, în aceste vremuri în care simțim deja impactul schimbărilor climatice, poți să tai peste 750.000 de m cubi de lemn (și asta doar cantitatea oficială din acte) fără un studiu de impact. În acest moment doar 1% din cele aproximativ 13.000 de hectare ale ariilor protejate sunt ferite de tăieri. Restul de 99% sunt exploatabile. Se taie ultimele parcele cu păduri seculare cu vârsta medie de 120-160 de ani.”, arătau activiștii de la Codrii Iașului.
Paul LOVIN
