Agent Green a câștigat la Curtea de Apel București recursul cu Romsilva și Agenția de Protecția Mediului Iași. Tăierile de pădure din aria protejată Bârnova – Repedea sunt suspendate începând de ieri. Hotărârea este definitivă și urmează judecarea pe fond
Conform Agent Green, tăierile de pădure sunt suspendate la Bârnova-Dobrovăț și urmează judecarea pe fond. Acest prim câtig în instanță, anulează acțiunile Direcției Silvice Iași, Ocoalelor Silvice Dobrovăț și Lunca Cetățuii precum și aale Agenției de Protecția Mediului, îndreptate împotriva codrilor seculari ai Iașului.
“Nu știm exact cât poate dura procesul pe fond (al cărui rezultat poate fi anularea amenajamentului), dar între timp tăierile vor înceta. Noi credem în colaborare la nivel local, dar amenajamentele actuale nu țin cont de nevoile Ieșenilor, sunt încă în anul 3 din 10, și credem că trebuiesc refăcute sau amendate integrând nevoile de recreere și protecție ale comunității. Bănuim că și silvicultorii sunt deacord cu aceste aspecte lângă o aglomerare urbană de 500.000 de locuitori. În ultima perioadă am văzut deschidere de la Direcția Silvică Iași și sperăm să fie găsite soluții în sensul petiției semnate de peste 16.000 de ieșeni, de specialiști biologi și asociații locale”, susțin ecologiștii de la Agent Green și Codrii Iașilor.
Agent Green a deschis procesul în instanță în octombrie 2020, iar decizia suspendării tăierilor până la judecarea pe fond a fost anunțată de jucători în cursul zilei de marți, 25 mai.
„Din acest moment Codrii Iașilor sunt din nou ai oamenilor, pentru recreere și ai biodiversității pentru protejarea habitatelor și speciilor, așa cum ar fi trebuit. Drujbele și buldozerele nu mai au voie în pădure. Victorie uriașă de etapă pentru plămânii orașului Iași”, spun ecologiștii de la Agent Green.
Ordinul de distrugere a pădurilor seculare din zona Dobrovăț a fost dat de Costel Alexe, în perioada în care acesta era ministu al Mediului.
Pădure emblematică, căsăpită de oamenii șpăgarului Alexe
Organizația civică „Codrii Iașilor” a fost printre puținele care au luat act și a inițiat acțiuni de stopare a defrișărilor sălbatice a pădurii cu o vțrstă medie de 170 de ani.
„Parcela 115 din UP1 Ocolul Silvic Lunca Cetățuii avea vârsta medie de 170 de ani. Medie, arbori depășeau probabil mai mult, unii având dimensiuni monumentale după cioata rămasă! Avea în compoziție preponderent gorun dar și tei seculari și fagi. Majoritatea gorunilor au ieșit din ghindă în 1850! În 1850, Alexandru Ioan Cuza avea 30 de ani, și abia 10 ani mai târziu avea să înfăptuiască unirea principatelor Moldova cu Țara Românească! Parcela avea o structură naturală, relativ-plurienă, ceea ce înseamnă că avea și arbori de vârste diferite în compoziție, și o robustețe mare la schimbare. Conform amenajamentului trebuia exploatată la 130 de ani dar a scăpat vreme de 40 de ani de “regenerare”. Pe scurt, din 1988 până în 2008 a fost încadrată în subgrupa funcționala 1.4: “păduri cu funcții de protecție, predominant sociale”. Deci silvicultori mai înțelepți au considerat că pădurea aceasta nu trebuie tăiată având roluri mai importante pentru oameni! Este o parcelă în imediata apropiere a orașului! În 2008 administratorul a decis să fie reîncadrată ca pădure de producție, imediat urmând tăieri progresive (niște tăieri foarte agresive, care urmăresc ca în câteva succesiuni să elimine toți arborii). Anul acesta au fost tăiați ultimii goruni multi-seculari, arborii seminceri, bunicii în putere care sunt executați prematur înainte să își cunoască nepoții. O pădure atât de veche poate avea cu totul alte roluri pentru societate, așa cum fusese ea încadrată în trecut. Chiar dacă unii arbori mai pierd câte o creangă – cu atât devin mai valoroși pentru biodiversitate. S-a decis însă că sunt mai importanți banii, iar mare parte din acesti arbori fenomenali au devenit lemn de foc. Astfel de zone credem noi că trebuie protejate si lăsate pentru societate, nu sacrificate pentru interese financiare. Am căutat mereu un compromis, dar nu s-a dorit nici măcar dialog”, este măsura dezastrului ecologic inițiat de Costel Alexe, exprimat anul trecut de organizația civcă Codrii Iașului.
Marius GAVRILESCU