Accidentul de muncă petrecut în urmă cu câteva zile pe șantierul Royal Town a readus în discuție nu numai respectarea normelor de protecție a muncii, ci și calitatea materialelor folosite în construcția tot mai multor blocuri ridicate în Iași.
Pe de altă parte, un subiect care devine tot mai important în acest context îl reprezintă nivelul de pregătire a forței de muncă utilizate pe șantiere, uneori pentru lucrări destul de complexe.
Ritmul tot mai alert de pe piața construcțiilor imobiliare a făcut ca nevoia de muncitori să crească exponențial, iar pentru asigurarea forței de muncă necesare dezvoltatorii acceptă oameni fără o pregătire specifică, pe scurt angajați plătiți cu te miri ce și cu experiență zero.
Printre accidentații de la Royal Town se afla și un cetățean nepalez, unul dintre cei circa 1.000 de compatrioți de-ai săi care lucrează în acest moment la Iași, în diverse domenii. O adevărată mană cerească pentru dezvoltatori, care sunt dispuși să riște utilizând muncitori necalificați pe orare de muncă peste limita normală, doar pentru a-și finaliza cât mai repede investițiile.
În aceeași ecuație a economiilor păguboase pentru calitatea produsului final intră și obiceiul multor dezvoltatori de a folosi materiale ieftine și de proastă calitate. Surparea planșeului care a dus la rănirea gravă a celor șase muncitori de la Royal Town ridică clare semne de întrebare asupra nivelului calitativ al materialelor folosite.
În branșa constructorilor sunt binecunoscute metodele prin care dezvoltatorul ridică un bloc cu costuri minime.
Spre exemplu, la licitațiile pentru furnizarea de diverse materiale câștigă mereu firmele care se prezintă cu cele mai ieftine oferte. Iar un produs ieftin furnizează o calitate pe măsură. Prețul scăzut îl avantajează limpede pe vânzător, care obține un profit semnificativ, în timp ce calitatea submediocră va avea efecte imprevizibile în privința rezistenței blocului. Evident, dezvoltatorul nu-și asumă nici o responsabilitate dacă apar probleme ulterioare vinderii apartamentului.
Conform experților în construcții, calitatea slabă în execuţie, precum şi dorinţa dezvoltatorilor de a mai economisi nişte bani, se reflectă, de obicei, în nivelul finisajelor sau al instalaţiilor.
Mai mult, dezvoltatorii aleg pentru proiectarea viitoarelor clădiri de locuit serviciile cele mai ieftine din partea arhitecților. De aici rezultă apartamente prost amenajate funcțional, blocuri cu o arhitectură exterioară dintre cele mai banale, uniforme.
Astfel de afaceri funcționează și din cauza faptului că potențialii cumpărători nu sunt interesați de detaliile legate de rezistența blocului în cazul unui cutremur serios. Clienții sunt fermecați de poziția în oraș, de prețul pe care îl dorește, firește, cât mai mic, de diverse finisaje interioare, facilitățile oferite de complexul rezidențial, locurile de parcare, în general de lucruri care n-au nici o legătură cu esența produsului imobiliar: locuința!
“Execuția armăturii, montajul, turnarea și vibrarea betonului, calitatea lui, condițiile meteo la turnare, toate sunt factori deosebit de importanți și determină rezistența clădirii. Pe astea nu le mai poți verifica cu ochiul liber. E complicat și costisitor să faci expertiză. Multă lume deci nu știe și nu-și bate capul, și chiar dacă ar ști nu au ce să facă, din postura de cumpărător. Totul rămâne în seama legilor, a respectării lor, a seriozității constructorului și la urmă de tot, la statistică și noroc”, spune unul dintre numeroșii proprietari din complexele rezidențiale apărute ca după ploaie la Iași.
Practic, tranzacționarea unui apartament nou este o loterie.
Dacă ai noroc să fi nimerit un constructor serios, poți spera într-o locuire fără griji în noua casă.
Dar cum seriozitatea dezvoltatorilor e depășită net de dorința de a face din rahat, bici, de a scoate un profit dublu sau triplu din investiția făcută, sunt șanse mari de a nimeri o locuință cu probleme care se vor manifesta mai târziu, când nu mai poți reclama pe nimeni.
Radu SEICARU
