Pe strada C.A. Rosetti din Capitală, la numărul 8, vizavi de impunătoarea Bibliotecă Centrală Universitară, se ridică o casă mândră. Este Muzeul „Theodor Aman”, imobilul construit după însuşi planurile marelui pictor care a locuit şi a creat în el. Deschis publicului de miercuri până duminică, frumosul muzeu nu este numai unul de artă, ci oferă şi o lecţie de istorie pentru cei care îi trec pragul.
Casa lui Aman a fost primul imobil din Bucureşti care respecta normele arhitecturii neoclasice. Nişte scrisori ale fondatorului şcolii moderne de pictură din România stau mărturie că acesta voia să schimbe viziunea urbanistică asupra spaţiului. La realizarea imobilului l-a ajutat arhitectul neamţ Franz Schiller, stabilit în Capitală după ce s-a căsătorit cu o româncă. Pentru decoraţiile de la exteriorul casei, Theodor Aman a lucrat împreună cu sculptorul Karl Storck. Casa are şase încăperi la parter, dintre care cea mai impunătoare este atelierul pictorului, cea mai mare cameră care se întinde şi pe întreaga înălţime a casei. La etaj, unde acum se află depozitele muzeului, se găseau dormitoarele soţilor Aman.
Galerie foto
„El construieşte această casă între 1868 – 1869, foarte repede. De lucrat în interiorul casei, lucrează, bănuiesc eu, până la sfârşitul vieţii. Este o casă în care putem vedea cu adevărat, sau putem înţelege cu adevărat, complexitatea acestui artist, pentru că aici îşi dă el măsura creativităţii lui. Totul la această casă este gândit şi făcut de Theodor Aman. De la proiectul de arhitectură, tot ce înseamnă decoraţie exterioară, avem o decoraţie exterioară în teracotă. Tot ce înseamnă decoraţie interioară, adică pictură murală, vitralii, până la mobilier, toată decoraţia în lemn este sculptată de Theodor Aman”, afirmă Greta Şuteu, istoric de artă şi muzeografă la Muzeul „Theodor Aman”, într-un interviu acordat Descopera.ro.
Căsătorit cu o femeie divorţată, Aman construieşte casa la marginea oraşului
Aflat acum în centrul Capitalei, imobilul era situat la sfârşitul anilor ’60 ai secolului XIX la marginea oraşului. Actuala stradă C.A. Rosetti făcea parte atunci dintr-o zonă de grădini în care oamenii bogaţi aveau terenuri întinse. Mărturie a unui Bucureşti necunoscut nouă astăzi este şi un tablou cu priveliştea pe care Aman şi soţia sa o aveau de la balconul locuinţei lor.
„Aman se căsătoreşte cu doamna Aman, Ana Aman, în 1865. Ana Aman era fiica unui negustor bogat, Politimos, iar mama ei provenea dintr-o familie foarte veche boierească românesacă, familia Butculescu, care au fost boieriţi pe timpul lui Mihai Viteazu. Zona de aici, întreaga zonă, erau terenurile Butculeştilor. La nuntă, doamna Aman primeşte ca dar de nuntă, ca zestre, terenul de aici pe care va construi Aman această casă remarcabilă”, precizează istoricul de artă.
Textul integral pe Descopera.ro
