În ultimii ani tăierile din pădurea Bârnova-Dobrovăț, rămășița vechilor Codrii ai Ieșilor, au căpătat o amploare fără precedent. În acest moment sub 1% din pădure este în protecție, 99% fiind trecută la producție. Grupul de inițiativă Codrii Iasilor, reprezentat de Mihai Diac, a inițiat o petiție semnată de peste 32.000 de ieseni care cere: protejarea arborilor remarcabili, monumentali, chiar si din parcelele unde se exploatează, încurajarea si promovarea rolului recreativ al pădurii spre beneficiul iesenilor, si identificarea si protejare zonelor de pădure valoroase pentru biodiversitate, peisagistic sau recreativ.
La Dobrovăț, Direcția Silvică Iași tocmai a dat drumul la exploatarea uneia dintre cele mai frumoase parcele, 54A, prin APV 2200106600410, chiar în spatele emblematicului stejar de lângă mănăstire. Este o zonă cu o mare valoare peisagistică, cu trasee turistice marcate, lângă apa molcomă a Dobrovățului, lângă pășunea folosită de localnici si ieșeni pentru relaxare, tabere de corturi cu copii, Scoala Altfel, sport si alte activitati.
“Zona este fond forestier proprietate publică a statului român, deci a cetățenilor săi, a noastră a tuturor. Rolul acestei păduri pentru oameni nu este cel de producție! Până acum, firma din Neamț DUOMIO FOREST SRL care a câștigat licitația prin care Direcția Silvică Iași si Ocolul Silvic Dobrovăț au dat drumul la dezastru a tăiat aproximativ 50 de arbori din 641 câți sunt aprobați pentru tăiere în APV de Direcție. Dar trebuie înțeles că începutul tăierilor poate compromite pădurea pe nesimțite: de la “deschidere de ochiuri” se trece la “tăieri progresive” si în final, în câțiva ani, la tăierea de “racordare”, “tratamente silvice” prin care sunt eliminați toți arborii maturi pentru a lăsa în urmă doar boscheții. Ce valoare peisagistică vor mai avea boscheții, cărora le va lua sute de ani să mai ajungă codru, dacă vor mai ajunge vreodată? Tăierile trebuie oprite din timp, trebuie oprite acum!”, este apelul lui Mihai Diac.
Pădure parc lângă stejarul emblematic de la Dobrovăț
Primăria Comunei Dobrovăț a solicitat Direcției Silvice Iasi demararea procedurii pentru desemnarea acestei zone ca pădure parc (cerere 290 înregistrată 1497 / 30/01/2023). Pădurile parc sunt reglementate prin art. 37, alin. (10) si Anexa nr. 1, alin. (4) din Codul Silvic si presupun protejarea arborilor si amenajari minimale cum ar fi poteci pentru plimbare, trasee de bicicletă etc., pe o suprafață relativ mică, creând astfel premizele dezvoltării unei zone de agrement în armonie cu natura, si indirect dezvoltarea eco-turistică a comunei.
“Grupul nostru susține acest demers, aliniat cu cerințele 2 si 3 din petiția semnată de peste 32.000 de ieșeni, printre care câteva mii sunt locuitori din Dobrovăț! Înțelegem rolul de producție a pădurii în general, a lemnului pentru foc sau mobilă, si pentru a evita intoxicări atragem atenția că Direcția Silvică Iași administrează 65.939ha de fond forestier proprietate publică. Bârnova-Dobrovăț este pădurea cea mai apropiată de aglomerarea urbană Iași, 400.000 de locuitori blocați în trafic, betoane si asfalt – care au nevoie de aer si recreere – nu poți face producție în 99% din această pădure si să spui că administrezi un bun public pentru oameni! Propunerea de pădure parc la Dobrovăț, pe care Codul Silvic vizează doar 209 ha, rămâne loc si de lemn de foc pentru comunități, lucru pe care l-am susținut mereu.
Care sunt pașii următori pentru rezolvarea situației? În primul rând, contractul cu firma de exploatare trebuie reziliat amiabil, urgent! Nu mai credem texte de genu “doar 600 de arbori” “vedem la anul” – greșeala Direcției trebuie asumată si distrugerea oprită, nu tergiversată. Suntem siguri că nici firma din Neamț nu se bucură să fi fost pusă să taie o pădure atât de importantă pentru oamenii de lângă ea, nici firma nici Direcția nu trebuie să plătească penalități, doar să se oprească.
Apoi, va fi necesar un mic studiu pentru schimbarea încadrării acestei păduri. Este același gen de studiu care se face pentru stabilirea tăierilor (a amenajamentului silvic) si Direcția Silvică Iași si Ocolul SIlvic Dobrovăț au toate instrumentele pentru a solicita această schimbare. Făcând producție pe 65.000ha proprietate publică, poate sigur acoperi re-încadrarea a 200ha, corectând astfel greșeală inițială. Dacă dl Director Gabriel Donceanu vrea”, a sustinut Mihai Diac.
Pentru Pădurea Bârnova-Dobrovăț, Grupul de inițiativă Codrii Iasilor susține o inițiativă de mai mare amploare, pentru desemnarea Parcului Natural Codrii Iasilor, în aceeasi petiție. Pădurea Parc la Dobrovăț este complementară cu un Parc Natural întins, care poate gestiona ecosistemul în ansamblul lui, cu aspectele peisagistice rezultate din interacțiunea om natură, cu activități tradiționale, ținând cont de nevoile comunităților si ale naturii.
Profitorii penali ai padurilor taiate
Cine profită cel mai mult de pe urma tăierilor pădurilor românilor? Unii români! Buget bonusuri de până la de 11 ori mai mare decât profitul la Romsilva (2020), cea care administrează pădurile statului român, deci ale noastre, la Iasi prin Directia Silvica Iasi.
Deci bani la bugetul statului de 11 ori mai puțini decât bonusurile în acel an, administrând aproape 4 milioane de hectare de pădure a statului! 800.000.000 RON buget bonusuri în ultimii 6 ani însumati.
“Romsilva are aproximativ 15.000 angajați. Dacă împărțim bugetul de bonusuri din 2022, 172.313.000RON, rezultă 11.487 RON per angajat (înainte de taxe). Dar am înțeles că cei “de jos” au sume mici, deci media e înselătoare. La directori de regionale bonusurile propuse sunt de până la 10.000 de euro. Înțelegem de ce Donceanu Gabriel, de la conducerea Directia Silvica Iasi dă înainte contra oamenilor si naturii cu orice preț? Să ne mai amintim si că Romsilva plăteste salarii si bonusuri din ce taie, iar după retrocedări a rămas doar cu jumătate din fondul forestier pentru tăiat, dar angajații au rămas tot 16-15.000? Deci aceeasi pădure duce în spate de două ori mai mulți silvicultori! Câți pierd timpul prin birouri? Cum poate fi bine pentru pădure, exploatare sustenabilă, sau pentru oamenii cei mulți? Cum să nu se lupte contra oricărei inițiative de protecție, dacă ei si asa trag la maxim de săraca pădure? Să mai menționăm că aici e vorba doar de sumele oficiale, dar mult lemn este exploatat si vândut la negru? “, se intreaba retoric Mihai Diac.
Radu SEICARU
