La rascrucea Buciumului cu Barnova, intr-o zona ocupata preponderent de bogatanii Iasului, la doi pasi de vestitul Han Trei Sarmale, se afla doua localuri care imbie la popas- La Taifas si La Matale. Dupa experienta reporterilor nostri, se pare ca doar prin denumire, caci ce se intampla inauntru acestora nu are nicio legatura cu proverbiala ospitalitate moldoveneasca. Impinsi de probleme fiziologice, dar si de arsita de afara, am intrat in Restaurantul La Taifas pe la ora 10.30. Desi, peste stergarele oranduite pe mesele de pe terasa se asezase demult praful, iar portile localului erau larg deschise, a musterii, personalul ne-a inatampina oarecum rece, spunandu-ne ca localul este inchis. Dupa colt, o bodega fara nicio pretentie- La Matale, avea aceleasi usi larg deschise, asa ca am incercat si aici. Am patruns prin semiobscuritatea terasei, loc in care am si hotarat sa poposim la un suc, si am intrat in local. In incinta acestuia, pustiu. Dupa franjurii de ceolofan ce desparteau barul de zona de depozitare, se auzea o voce pitigaiata de femeie, semn ca nu e bar cu autoservire. Pana ce posesoarea vocii cu inflexiuni de mahala sa isi faca aparitia dupa tejghea, s-au scurs vreo doua minute, timp suficient pentru a viziona maghernita.
Cateva mese aruncate in neoranduiala sugerau zona de bar, in timp ce jumatatea cealalta era ocupata de pacanele de pe ecranele carora scurgea apatic, din cand in cand, cate un fruct. „Nu aveti voie cu copilul in local. E lege”, ne-a somat matahala de femeie de dupa bar, dupa ce s-a asigurat ca ne-a livrat cafeaua si sucul. „Dar stam pe terasa, doamna”. „Nu este voie nici acolo. E lege”, a repetat femeia ca un papagal. „Pai ce facem cu copilul, cat timp consumam? Il lasam in strada?”, intrebam descumpaniti de aceasta situatie nemaiintalnita. “Eu nu stiu. Scrie pe usa”. Ne-am uitat si noi pe usa unde, intr-un rotund ca toate celelalte ce insotesc restrictii, era o atentionare de genul “Accesul minorilor este interzis”, fara nicio precizare daca minorul nu are acces la pacanele sau la alcool, ci la modul general, ca si cum un copil ar fi fost un pericol public pentru local. Am lasat consumatia sub nasul matahalei si am iesit din local, fara sa ne uitam in urma. In anul 2018, se pare ca rigorile accesului intr-o bomba ordinara sunt mai mari decat comercializarea alcoolului inainte de ora 10, in perioada comunista.
Incepand de astazi, in fiecare saptamana, AgoraPress va prezenta un serial incadrat in sintagma „clientul misterios” , in care va incerca sa surprinda aspectele negative si bilele albe ale carciumelor din Iasi, prin observatie directa, fara pretentia de a zugravi o carte de vizita a acestor localuri.
Radu SEICARU