Liberalii ieseni s-au grabit sa mai puna o lumanare la capataiul unui edificiu de importanta nationala din Iasi. Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a anunțat că lucrările de reabilitare la Bojdeuca lui Ion Creangă, primul muzeu literar din România, au fost finalizat iar casa în care a trăit scriitorul va fi redeschisă în decembrie. Imaginile care au insotit mesajul acestuia a fost întâmpinat cu multe mesaje de revoltă din partea iesenilor.
„Asa te-ai gândit tu că trebuie să arate un bordei? Ca un hotel de 5 stele. Lipsa educației naște moștri ca nea Costel Alexe”;
– „Nu ați făcut nicio reabilitare, nici restaurare. Trebuia să păstrați specificul arhitectural al casei și să folosiți materiale identice sau apropiate de cele originale. Fără beton, parchet și alte «soluții» complet greșite. Ați ucis bojdeuca și răspundeți pentru asta!”
– „O nenorocire cu parchet melaminat. Cine e ridicolul care a semnat devizul pentru asemenea bătaie de joc la adresa Primului Muzeu Casă Memorială din România, Bojdeuca din Țicău?”.
„Au pus parchet pe jos în bojdeucă? Îmi vine să vomit!“, a comentat o ieşeană pe Facebook.
Totodată, ieşenii consideră că, după reabilitare, căsuţa din Ţicău nu mai prezintă adevăratele condiţii în care a trăit marele povestitor Ion Creangă.
,,În ce lux a trăit Creangă! Doamne!!! Nu pot să cred! Mai fac și publicitate!“, a adăugat un ieşean.
,,Au stricat-o şi pe asta! Creangă avea parchet triplu stratificat în bojdeucă? Şi ferestre din plastic cu geam termopan? Văleu! Şi acum câinii se joacă cu motoceii? Am fost eu la o şcoală greşită sau ăştia nu au fost deloc la şcoală?”, întreabă o altă ieşeancă.
„Se poate închiria în regim hotelier? E numai bună de pus pe Air BNB“, a adăugat, ironic, un alt iesean.
„Au fost păstrate materialele aferente pereților, inclusiv tencuieli și varuri, care urmează să fie folosite la finisaje. Avem, într-adevăr, un sistem modernizat de încălzire în pereți, peste care va fi aplicată tencuiala. Am păstrat cuptorul vechi, vatra veche, ce va suferi un mic proces de restaurare, dar vom folosi în rest tencuiala specifică pentru clădiri monument. Va fi construit și un cerdac precum cel inițial, cel din spatele monumentului va fi reabilitat”, a explicat Gheorghe Baian, directorul tehnic al firmei de construcţii Iasicon care s-a ocupat de reabilitarea muzeului.
Potrivit lui Alexandru Muraru, liderul PNL Iasi, interventia groteasca asupra bojdeucii lui Creanga a fost una mult mai ampla. Iată o trecere în revistă a principalelor lucrări efectuate:
1. Consolidarea structurală: Inițial, structura de rezistență a Bojdeucii era alcătuită din pereți de vălătuci și stâlpi de lemn. Pentru a îmbunătăți rezistența seismică, au fost adăugate elemente de confinare verticală și orizontală din beton armat, înlocuind astfel elementele structurale din lemn vechi.
2. Refacerea șarpantei și învelitorii: Șarpanta existentă din lemn a fost desfăcută și refăcută integral. Învelitoarea tip șindrilă din lemn a fost de asemenea refăcută, incluzând o membrană performantă de hidroizolare pentru a proteja structura de intemperii.
3. Tâmplăria și parapetul cerdaclui: Tâmplăria cerdacului a fost înlocuită cu una nouă din lemn de stejar, iar parapetul cerdacului închis a fost înlocuit cu unul dublu, izolat termic și protejat ignifug.
4. Lucrări de zidărie și tencuieli: Pereții interiori și exteriori au fost supuși unui proces de refacere a tencuielilor și injectare a crăpăturilor cu mortar de var-nisip, păstrând astfel aspectul autentic al clădirii.
5. Sistematizarea verticală și hidroizolațiile: S-au efectuat lucrări de sistematizare verticală perimetrală, incluzând hidroizolații exterioare pentru a proteja soclul perimetral și fundațiile de umiditate.
6. Restaurarea elementelor decorative din lemn: Grinzile și planșeul existent au fost decapate, reparate și rebăițuite, păstrând astfel aspectul lor original, dar îmbunătățindu-le durabilitatea.
7. Restaurarea și dublarea tâmplăriei: Toată tâmplăria a fost restaurată sau înlocuită acolo unde era necesar, cu o atenție specială la detaliile originale ale Bojdeucii. A fost propusă dublarea tâmplăriei existente spre interior cu o tâmplărie din lemn de stejar, conform cu aspectul original.
8. Tratamentul ignifug și antiseptic al lemnului: Materialul lemnos al șarpantei și al altor elemente a fost tratat pentru a fi rezistent la foc și a preveni degradarea cauzată de insecte și mucegai.
“Aceste intervenții au fost realizate cu un respect profund pentru istoria și semnificația culturală a Bojdeucii, asigurându-se că orice modificare este în concordanță cu spiritul locului și cu principiile de conservare a patrimoniului. Prin această restaurare amănunțită, Bojdeuca lui Ion Creangă este acum nu doar un monument restaurat, ci un simbol viu al culturii și istoriei românești, pregătit să-și întâmpine vizitatorii și să le împărtășească povestea sa unică pentru mulți ani de acum înainte”, scrie Muraru pe blogul sau.
Contractul de lucrări pentru renovarea Bojdeucii lui Ion Creangă şi a muzeului de alături face parte din proiectul „Călător pe meridiane culturale”, lansat de Direcţia Proiecte şi Dezvoltare Durabile a CJ cu peste cinci ani în urmă. Finanţarea a fost estimată la aproximativ un milion de euro, iar contractul a fost adjudecat în noiembrie 2021 de firma Iaşicon, pentru 3,35 milioane de lei fără TVA. Iniţial, şantierul de la Bojdeucă urma să dureze 18 luni, dar a fost prelungit în urma extinderii unor lucrări.
Situată în cartierul Ţicău, din Iaşi, Bojdeuca lui Ion Creangă este prima casă memorială din România. Casa are două camere, dispuse de o parte şi de alta a unui antreu şi a devenit muzeu pe data de 15 aprilie 1918. În această casă, scriitorul a trăit între anii 1872 şi 1889, pragul ei fiind călcat şi de Mihai Eminescu, bun prieten cu Creangă. Bojdeuca de la Iaşi a mai avut parte de restaurări, în 1942 şi 1985 şi este înscrisă în Lista monumentelor istorice.
Radu SEICARU
