Federația FONSS și Rețelele Dizabnet și RISE, solicită de urgență Guvernului revenirea asupra OUG 60/2017 și crearea de servicii sociale și de ocupare pentru persoanele cu dizabilități, în special a celor din categoria greu ocupabile.
Atragem atenția Guvernului, la un an de zile de la aprobarea Ordonanței 60/2017, că impactul a fost exclusiv împovărarea angajatorilor din România cu peste 50 de salariați, prin dublarea taxei pe dizabilitate și alimentarea bugetul de stat într-un an de zile, cu uriașa sumă de peste 400 milioane Euro.
La momentul emiterii OUG 60/2017, Ministerul Muncii și Justiției Sociale menționa efectul benefic al actului normativ, asupra angajării pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități, dar din datele oficiale se dovedește că într-un an au fost angajate doar 360 de persoane cu dizabilități, în timp ce aproximativ 2000 persoane care au fost angajate anterior în atelierele protejate, au intrat în șomaj sau au devenit persoane asistate social.
Deși un întreg sector al specialiștilor în încadrarea persoanelor cu dizabilități – cei din unitățile protejate și furnizorii de servicii sociale, au protestat pentru modul abuziv în care, în luna august 2017, guvernul a decis fără nici un studiu de impact sau consultare cu persoanele cu dizabilități, aprobarea OUG 60/2017, vocea experților din ONG-uri nu a fost ascultată. Încasarea a cât mai mulți bani la bugetul de stat din neangajarea persoanelor cu dizabilități a fost mai importantă.
Așadar, ANOFM confirmă că doar 360 de persoane cu dizabilități au fost angajate într-un an de zile, iar Casa Națională de Pensii că un număr de 8.114 persoane s-au pensionat pe caz de boală, probabil alegând această formă de asistență în locul șomajului, după ce au dispărut măsurile de suport pentru continuarea activității lor, în unități protejate.
”Nu poți elimina peste noapte unitățile protejate, până nu ai un număr semnificativ de mare de servicii de suport pe piața liberă. Cum noi nu avem încă aceste servicii de suport, nu există nicio șansă de a facilita tranziția persoanelor cu dizabilități greu angajabile pe piața liberă a muncii. Aceste persoane, în cele mai multe cazuri, pe lângă dizabilitate, nu au nici 8 clase finalizate, nu au lucrat niciodată, nu au o calificare, au probleme de adaptare sau emoționale, pentru care e nevoie de un pachet de servicii integrate – sociale, educaționale, de ocupare, așa cum dețin unitățile protejate create în special de persoanele cu dizabilități sau furnizorii de servicii sociale. Doar atunci când aceste servicii vor fi incluse în măsurile generalizate de suport la nivel național, și vor fi în număr suficient, accesibile și disponibile cât mai aproape de domiciliul persoanelor cu dizabilități, vom putea vorbi de reducerea numărului de ateliere protejate”, a declarat Diana Chiriacescu, Director Executiv FONSS.
Conform datelor oficiale de la ANPD, la data de 30 iunie 2018, numărul persoanelor cu dizabilități era de 805.653 (reprezentând 3,63% din populația României), din care 414.086 persoane adulte cu vârsta de 18-64 ani, care, teoretic, ar putea să se angajeze în funcție de capacitatea de muncă.
În iunie 2017, aproape de momentul adoptării OUG 60/2017, erau angajate un număr de 33.882 persoane cu dizabilități. După aprobarea actului normativ, situația persoanelor cu dizabilități angajate pe piața muncii din România a dispărut din buletinul statistic trimestrial publicat de Autoritatea Națională a Persoanelor cu Dizabilități (ANPD).
”În UE, circa 50% din persoanele cu dizabilități au un loc de muncă, mai precis 48,5% conform datelor furnizate de Eurostat. OECD estimează că în ţările nordice rata de ocupare ajunge la 52-54% (Suedia, Finlanda, Elveţia), 50% în Luxemburg şi 40-45% în Norvegia, Marea Britanie şi Olanda. În România, doar 8,2% din persoanele cu dizabilităţi cu vârsta între 18-64 ani au un loc de muncă. În aceste condiții, a adopta măsuri legislative care restrâng dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilități este împotriva tuturor angajamentelor luate de România ca stat membru al UE și stat care a ratificat de 8 ani Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități”, a declarat Andreia Moraru, Președinte Dizabnet.
Au încălcat Codul Muncii și tot nu au reușit să angajeze!
Prin OUG 60/2017, autoritățile publice au fost obligate să deruleze concursuri de angajare exclusiv a persoanelor cu dizabilități. Dar un răspuns oficial al Ministerul Muncii și Justiției Sociale ne informează că aceste concursuri nu au fost organizate niciodată, nici la nivel de minister și nici de instituții subordonate.
În aparatul propriu, ministerul are doar 3 persoane cu dizabilități, adică 0,084% din total angajați, iar instituțiile subordonate din țară, doar 50 de persoane în total. Practic o măsură de stimulare a angajării persoanelor cu dizabilități după închiderea unităților protejate, NU A PUTUT FI APLICATĂ nici măcar de inițiatorul actului legislativ.
”Conform prevederilor OUG 60/2017 și a datelor publicate pe site-ul ANPD, în mai puțin de o lună, ar trebui să se reautorizeze după noile condiții toate unitățile protejate care mai au valabilă autorizația de funcționare. Până la această dată a fost reautorizată o singură unitate protejată, deținută de o instituție publică. O parte din aceste unități protejate sunt de fapt întreprinderi sociale de inserție, unele dintre ele înființate prin fonduri europene. Practic, statul va închide oficial nu numai 702 entități juridice, ci un întreg sector în care s-a investit prin fonduri europene. În loc să stimulăm crearea de măsuri de inserție și de acompaniere a persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, preferăm să importăm forță de muncă. În loc să stimulăm crearea de măsuri de inserție și de acompaniere a persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, preferăm să le dam doar indemnizații pasive care izolează persoanele cu dizabilități de restul societății și le stigmatizează. ”, a declarat Raluca Ouriaghli, Președinte RISE.
Pentru că sunt interesate ca persoanele cu dizabilități să aibă o viață activă și demnă, FONSS, Dizabnet și RISE oferă ca soluție de corectare a OUG 60/2017: crearea unei piețe rezervate unităților protejate autorizate (angajatori competenți de persoane cu dizabilități) și reacordarea posibilității angajatorilor care nu au putut angaja 4% din salariați din rândul celor cu dizabilități, să utilizeze 50% din taxă pe dizabilitate pentru achiziții de servicii și produse realizate de către persoanele cu dizabilități.
Altfel, unitățile protejate încă funcționale nu au nicio șansă să fie competitive pe piața economică. Costul lor de producție este în general mai mare, datorită capacității de muncă reduse a unor persoane cu dizabilități (mai ales cele greu angajabile) și a serviciilor adiționale de suport, toate acestea reflectându-se în prețul final de vânzare.
